Securiști la Steaua!
Sub conducerea lui Mădălin Hîncu, Steaua București s-a transformat într-o instituție publică în adevăratul sens al cuvântului. Angajări peste angajări, bani aruncați pentru pile, comunicate de presă lipsite de orice valoare și neînsoțite de nicio acțiune, tratamente preferențiale și multe altele. Din păcate, toate acestea par să fie doar vârful aisbergului. Conform ziarului Puterea, Steaua București are acum necazuri și cu securiști.
Într-un articol publicat săptămâna aceasta, ziaristul Ion Teleanu a dezvăluit că Florin Talpan este monitorizat fără oprire de către un colonel MApN impus chiar de către generalul Zisu la Steaua. Cel în cauză este Dorin Sandu Dănău, care ocupă în clubul nostru poziția de Șef Structură Securitate. Însă, în loc să fie preocupat de siguranța clubului Steaua, se pare că domnul Dănău a îmbrățișat mai degrabă sensul comunist al cuvântului „securitate”.
Conform Puterea, Dorin Sandu Dănău ar avea „misiunea să monitorizeze pe cei care-l deranjează pe Becali, dar și să interzică accesul în club ale fostelor glorii sportive de la CSA Steaua București.” Chiar mai mult, Ion Teleanu a publicat și o serie de documente, care se pare că îi aparțin lui Dorin Dănău și care, dacă sunt adevărate, nu doar că îi dau dreptate ziaristului, dar aduc în lumină niște probleme noi, despre care nici nu știam că există la Steaua București.
Pozele publicate de Puterea conțin informații interesante. Ele reprezintă pagini dintr-un registru al colonelului Dănău, „o agendă de culoare roșu cărămiziu, adică cel înregistrat și sigilat pe data de 20.09.2017, și adnotările acestuia.” În acest registru apar informații cum că „astăzi mas.unității. Talpan are dosarele la căminul Haiducu” sau că „La instanță Talpan a făcut o contestație – nu s-a dat hotărârea dar nu știm unde sunt dosarele”.
Vedem astfel că Florin Talpan, coleg cu domnii Dănău și Hîncu, reprezintă o persoană de interes pentru cei doi. Dar poate că am interpretat greșit. Poate că nu Florin Talpan e eroul principal al acestei investigații. Poate că acești securiști sunt interesați de dosarele domnului colonel.
Dosarele sunt menționate la fel de des ca Florin Talpan. Care dosare? Nu știm. Putem doar să ghicim că e vorba de informații legate de ceea ce s-a întâmplat în 2003 sau 1998, atunci când mai mulți oameni politici și din MApN au încercat să facă o afacere și să îi dea o țeapă statului român. Cu siguranță, acești indivizi ar fi foarte interesați să afle ce informații apar prin dosarele domnului colonel Talpan. Pe ei îi vedem în stare să trimită securiști la Steaua.
Din păcate pentru steliști, este clar că notițele respective vizează secția de fotbal a Stelei. Pe lângă informațiile despre Talpan și dosarele sale, în poze veți vedea referiri la contractul de sponsorizare cu Bet Arena, dar și la marca Steaua și evaluarea sa.
Cei care au urmărit îndeaproape războiul dintre Steaua și FC Fcsb, își vor aduce cu siguranță aminte că, la începutul lui 2015, generalul Cătălin Zisu a coborât din castelul său până în Ghencea, unde s-a întâlnit cu Boroi și cu reprezentanți de-ai FC Fcsbului. Scopul acelei întâlniri a fost unul singur: lansarea mărcii Steaua în direcția FC Fcsbului.
Din fericire pentru noi, Zisu și Boroi s-au lovit atunci de un sistem defensiv mai puternic decât orice scut antirachetă: zgârcenia lui Becali. Acesta, pe atunci încă la pușcărie, a refuzat să plătească pentru a utiliza marca. Dacă nu ar fi făcut-o, astăzi, FC Fcsb și-ar fi spus în continuare Steaua.
Securiști și pe Facebook
Cititorii Stelei Libere cunosc cu siguranță numele Dorin Sandu Dănău. Și asta deoarece am mai scris despre acest angajat al Stelei.
Anul trecut, în timpul programului de lucru, domnul Dănău a intrat pe Facebook pentru a-i înjura pe suporterii steliști care comentează și urmăresc pagina noastră. Am scris atunci despre acțiunile acestui individ care se pare că primește un salariu de în jur de 2000 de euro pe lună. Am crezut că e o sumă frumușică pentru a sta pe Facebook, însă se pare că ne-am înșelat. E evident că domnul colonel nu a pierdut timpul doar pe rețele de socializare, ci și-a îndeplinit și misiunea pentru care a fost trimis la Steaua.
Cu siguranță, superiorii săi sunt mândri de el. Ar fi însă interesant de aflat dacă și ministrul Ciucă e la fel de mândru.
Domnule Ciucă, luați măsuri care să și ajute clubul Steaua București!
De când a ajuns ministru al apărării, Nicolae Ciucă, foarte lăudat pe vremea când era general, nu a făcut nici măcar un singur lucru bun pentru Steaua București. În loc să numească la comanda clubului nostru un om capabil, a numit un individ care a fost acuzat că sub comanda sa au murit oameni.
Așa am ajuns în situația penibilă în care un angajat de-al Stelei este sancționat și i se ia jumătate din salariul lunar doar pentru că și-a făcut treaba corect. Faptul că în club avem acum parte și de clone de Jameși Bonzi, asta e doar cireașa de pe tort.
O fi corect ce se întâmplă? Are oare voie angajatorul să își abuzeze angajatul? Dar să îl spioneze? Cu siguranță nu. Mai ales că vorbim despre un consilier juridic.
Ne-am uitat din nou peste Statutul Profesiei de Consilier Juridic. Conform acestuia:
Art. 2. –
Profesia de consilier juridic este independentă și organizată autonom, fiind exercitată integrat în sistemul de justiție românesc.
Art. 3. –
Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare Tablou, ținut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România.
Art. 4. – Reviste (1)
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituției, legii, codului de deontologie profesională și prezentului statut al profesiei.
Art. 5. –
În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional și nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.
Art. 6. –
Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, ale instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat și ale celorlalte entități interesate în conformitate cu Constituția și cu legile țării.
Art. 7. – Reviste (1)
Relația profesională dintre consilierul juridic și beneficiarul serviciilor sale se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, confidențialitate și independența opiniilor profesionale.
Art. 8. –
În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
– consultanța, asistența și reprezentarea autorității sau a instituției publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
– avizarea și contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condițiile legii.
(…)
III. DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE CONSILIERULUI JURIDIC
Art. 37. –
În scopul asigurării secretului profesional, actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia și la locul unde își exercită profesia sunt inviolabile.
Art. 38. –
Raportul dintre consilierul juridic și persoana juridică pe care o asistă sau o reprezintă nu poate fi stânjenit sau controlat.
Art. 39. –
Consilierii juridici nu răspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru susținerile făcute oral ori în scris în fața instanței de judecată sau a altor organe, dacă acestea sunt în legătură cu apărarea și necesare cauzei ce i-a fost încredințată.
(…)
Art. 53. –
Protecția drepturilor profesionale, economice și sociale ale consilierului juridic
(1) Conform art. 23 din Legea nr. 514/2003, în activitatea sa profesională consilierul juridic se bucură de protecția legii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Percheziționarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului său de muncă sau ridicarea de înscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi făcută decât de procuror în baza unui mandat emis de judecător.
Privind aceste legi, nu avem cum să nu-i adresăm domnului Ciucă o întrebare:
Domnule ministru, este legal sau nu ca unul din angajații dumneavoastră să fie spionat de către alt angajat de-al dumneavoastră?
Așteptăm acum un răspuns din partea domnului Ciucă. Și poate și niște măsuri cu efecte pozitive pentru clubul Steaua București.
Sistemul.