Clubul Steaua București nu poate fi privatizat

O să încălcăm promisiunea pe care am făcut-o recent și o să răspundem unui grup de suporteri fcsbiști care insistă să se facă de rușine. Subiectul este privatizarea Stelei, iar noi o să vă explicăm acum de ce clubul Steaua București nu poate fi privatizat.

Grupul de suporteri fcsbiști care formează asociația ASS ne-a provocat printr-o postare pe pagina lor, cerându-ne să arătăm o lege care să susțină afirmația noastră, cum că clubul Steaua București nu poate fi privatizat. O vom face.

Nu o să ne lungim, o să punem chiar acum, rapid, cele două legi care au vizat privatizarea în România, după 1990.

Prima lege este Legea privatizării societăților comerciale nr. 58/1991. Conform acesteia:

Art. 2. 

Prevederile prezentei legi se aplică societăților comerciale pe acțiuni sau cu răspundere limitată, constituite conform dispozițiilor cap. III al Legii nr. 15/1990, precum și societăților comerciale înființate prin asocierea societăților comerciale cu acționar unic statul român, în condițiile Legii nr. 31/1990, denumite, în continuare, societăți comerciale, și unor regii autonome ce se vor transforma, prin hotărîri ale Guvernului, în societăți comerciale.

Însă Legea nr. 58/91 a fost abrogată în 1997. În locul ei a venit Ordonanța de urgență nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, ordonață de urgență care spune:

Art. 2. 

Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică:

a) societăților comerciale înființate în baza prevederilor cap. III din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat în regii autonome și societăți comerciale, cu modificările ulterioare;

b) societăților comerciale și naționale, care rezultă din reorganizarea regiilor autonome de interes național sau local, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobată și modificată prin Legea nr. 207/1997;

c) societăților comerciale care au fost constituite de autoritățile administrației publice locale în baza Legii administrației publice locale nr. 69/1991, republicată, cu modificările ulterioare;

d) societăților comerciale care rezultă din divizarea sau fuziunea societăților comerciale menționate la lit. a)-c).

Și probabil că, dacă ați citit până aici, vă întrebați de ce naiba v-ați pierdut vremea citind niște lucruri care probabil că nici măcar nu au sens pentru voi. Prieteni, știți foarte bine că noi nu vrem să vă dezamăgim.

Am publicat linkuri către cele două legi și cele două articole pentru a arăta un lucru foarte important: CARE SUNT ACELE ENTITĂȚI DE STAT CARE PUTEAU FI PRIVATIZATE!

Clubul Steaua București este deținut de stat. Conform regulamentului său de funcționare:

Articolul 1(1) Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” este persoană juridică de drept public, înfiinţată ca instituţie publică reprezentativă în domeniul activităţii sportive de performanţă, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Deși textul e greoi, noi vă rugăm în acest moment să recitiți cele două articole și să vedeți dacă prevederile Legii 58/1991 sau ale Ordonanței 88/1997 se aplică instituțiilor publice.

Nu se aplică. 

Clubul Steaua București este instituție publică. Dacă nu ne credeți, puteți să îl căutați pe listainstitutii.ro, un catalog online ce cuprinde o grămadă de instituții publice din România. Drept urmare, nu poate fi privatizat. Așa cum nu pot fi privatizate nici primăriile, nici prefecturile, nici celelalte instituții publice.

Nu pot să fie privatizate și nu au putut să fie privatizate. Poate clubul Steaua să fie privatizat în viitor? E posibil. Dar doar dacă guvernul dă o lege prin care schimba clubul Steaua, făcându-l companie de stat, din instituție publică. Însă, până atunci, clubul Steaua București nu poate fi privatizat.

---

Dar hei, clubul Steaua desfășoară activități comerciale. Asta nu înseamnă că e societate comercială?

Bună întrebare. Chiar dacă clubul Steaua vinde fanioane pe care apare palmaresul său, asta nu înseamnă că e o societate comercial, care ar putea intra la prevederile de mai sus.

Instituțiile publice sunt entități patrimoniale ce desfășoara activități, de regulă, sociale, în folosul comunității, activități care nu produc venituri sau produc venituri evaluate la prețul factorilor. Veniturile încasate de instituțiile publice nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară alocarea de la buget de resurse pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Chiar dacă Steaua vinde acele fanioane, ea tot instituție publică rămâne. Și da, poate vinde fanioane. Poate vinde chiar și jucători. Regulamentul îi permite (puteți să dați peste, dacă ne credeți pe cuvânt și nu vreți să vă convingeți că nu vă mințim. Dacă nu, pregătiți-vă de un capitol foarte plictisitor):

CAPITOLUL V

Finanțarea activității Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA”

Art. 17. –

(1) Veniturile indiferent de sursă și cheltuielile de orice natură ale Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA” sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

(2) Execuția bugetului anual de venituri și cheltuieli se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru subvențiile primite de la bugetul de stat, acordate de Ministerul Apărării Naționale, precum și pentru veniturile proprii ale Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA”.

(3) Bugetul anual cuprinde, la partea de venituri, următoarele:

a) venituri proprii;

b) subvenții acordate instituțiilor publice;

c) alte surse.

(4) Bugetul anual de venituri și cheltuieli al Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA” este aprobat de ministrul apărării naționale.

(5) Sursele de finanțare ale Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA” provin, în condițiile legii, din:

a) subvenții de la bugetul de stat acordate de către Ministerul Apărării Naționale;

b) venituri obținute din activități economice realizate în legătură directă cu scopul și obiectul de activitate al acestuia, inclusiv comercializarea de materiale de promovare;

c) venituri obținute din penalități aplicate sportivilor, antrenorilor și colectivelor tehnice, potrivit regulamentelor de ordine interioară proprii;

d) venituri obținute din cazarea altor persoane, din afara Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA”, în bazele sportive aflate în folosința Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA”;

e) venituri obținute din cota de regie aplicată asupra meselor servite de persoane din afara Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA” în bazele clubului;

f) venituri obținute din transferul sportivilor proprii la alte cluburi sportive;

g) venituri obținute din cotizații, taxe ale membrilor susținători;

h) venituri obținute din donații sau sponsorizări;

i) venituri obținute din reclamă și publicitate;

j) venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA”;

k) venituri obținute din organizarea de spectacole sau manifestări sportive;

l) venituri obținute din vânzarea de bilete de intrare la competițiile sportive organizate;

m) venituri obținute din închirieri de bunuri, în condițiile legii;

n) venituri obținute din abonamente la cursurile de inițiere în anumite ramuri de sport;

o) venituri obținute ca urmare a participării la competiții și demonstrații sportive, interne sau internaționale;

p) venituri obținute din prestări de servicii de medicină sportivă, în condițiile legii;

q) venituri obținute din acordarea dreptului de folosință a mărcii și a altor drepturi de proprietate intelectuală ale clubului diferitelor persoane fizice sau juridice;

r) alte venituri obținute în condițiile legii.

Art. 18. –

Veniturile realizate de către Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” se încasează, administrează și se contabilizează potrivit normelor stabilite pentru instituțiile publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 19. –

Pentru îndeplinirea obiectivelor de performanță și desfășurarea de activități sportive specifice, cuprinse în calendarul competițional internațional, Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” asigură fondurile necesare participării la aceste activități de pregătire și competiții, printr-un cont deschis în valută liber-convertibilă.

Art. 20. –

Pentru realizarea de programe și acțiuni privind activitatea sportivă, Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” poate încheia contracte civile cu instituții publice, operatori economici cu capital de stat sau privat și fundații; veniturile rezultate din aceste programe sau acțiuni se împart proporțional cu aportul fiecărei părți, conform clauzelor contractuale.

Art. 21. –

(1) Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” poate sprijini material, financiar, științific și medical activitatea de pregătire și participare la competiții a sportivilor de performanță, aparținând altor cluburi sau asociații, în condițiile legii, pe baza unor convenții sau protocoale, în vederea transferării lor definitive pe linie sportivă.

(2) În sensul prezentului regulament, prin sprijin financiar se înțelege asigurarea drepturilor prevăzute de legislația în domeniu, pentru participarea la acțiunile sportive organizate de Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” și în numele Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA”.

---

Dar cum rămâne cu secția de fotbal a Stelei? Secția de fotbal poate fi privatizată?

Cu siguranță vor exista unii care vor pune și această întrebare. Și foarte bine că o fac.

Dacă ar exista ca entitate distinctă de clubul Steaua, despre care am stabilit că e instituție publică, dacă ar avea personalitate juridică, dacă s-ar încadra în prevederile din cele două articole, de mai sus, ar putea fi privatizată. Dar secția de fotbal a clubului Steaua nu există nici măcar pe hârtie.

Din păcate, aceasta este una din marile greșeli pe care mulți o fac în ziua de azi. De nicăieri, foarte mulți suporteri au ajuns să creadă că există un club, Clubul Sportiv al Armatei, care deține mai multe secții sportive, printre care și una de fotbal, cu denumirea Steaua București. Aceasta e o imensă greșeală, deoarece sugerează că clubul Steaua nu este un club sportiv, ci o asociație de cluburi sportive.

Însă clubul Steaua este doar un club polisportiv, o persoană juridică de drept public, înființată la data de 1 august 1947, sub egida Inspectoratului General al Armatei, care funcționează în prezent în baza articolului 29 din Legea Educației fizice și sportului, nr. 69/2000 modificată, a legii nr. 346/2006, privind organizarea și funcționare MApN, modificată și a regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin Ordinul Ministerului Apărării naționale nr. M 125/24.11.2014.

Clubul nostru a fost înființat în 1947. Chiar dacă secția de baschet a apărut în 1952, vârsta clubului este tot de 73 de ani. Ca să înțelegeți mai simplu, clubul Steaua a fost înființat în 1947, dar a ales să se înscrie în campionatul de baschet de abia în 1952.

Aici este cheia! Este important ca suporterii să înțeleagă că clubul Steaua nu a înființat un alt club în 1952, ci s-a înscris într-o competiție de baschet cu niște sportivi care cunoșteau acest sport. Acei sportivi erau angajați ai clubului, plătiți la fel cum erau plătiți cei care practicau fotbalul. 

Ce s-a întâmplat în 1998?

Dacă Steaua nu poate și nu putea fi privatizată, ce s-a întâmplat în 1998? Altă întrebare bună. Iar răspunsul este unul simplu. Steaua nu s-a privatizat, doar și-a externalizat departamentul de fotbal. Ce înseamnă externalizare?

Externalizarea înseamnă delegarea unor sarcini productive, obiective, secțiuni de afaceri nestrategice (neesențiale) către segmente organizaționale aparținând unor entități externe, care oferă un raport preț-calitate mai bun sau dețin expertiză (produc mai bine) în domenii specializate. Nu este vorba de relații de parteneriat între doi egali ci mai degrabă de o subcontractare către furnizori externi a unor activități secundare din cadrul unei firme.

Externalizarea nu este același lucru cu privatizarea. De asemenea, prin externalizarea unui serviciu, proprietarul nu renunță la nimic din proprietatea sa. Asta s-a întâmplat în 1998, cu Steaua București. Clubul nostru s-a asociat cu un non-profit care se numea AFC Steaua București, dar care se putea numi oricum. Acest non-profit a administrat mai departe activitatea secției de fotbal a clubului Steaua, făcând acest lucru până în 2003.

În 2003, FC Fcsb a intrat abuziv în Liga 1, pe locul Stelei. Pentru că AFC Steaua București era condus de aceiași indivizi care conduceau și FC Fcsb nu au existat proteste. Din păcate, nu au existat proteste nici din partea celor care conduceau clubul Steaua. Ce înseamnă asta?

Înseamnă că FC Fcsb nu a fost, nu este și nu va fi niciodată Steaua București.

Răspuns pentru ASS

În mod normal nu le-am fi răspuns domnilor de la ASS. Nu le-am fi răspuns pentru că nu prea ne interesează de cei care ne plagiază (v-a plăcut ideea noastră cu Tom și Jerry, nu?), care n-au destulă creativitate ca să își poată găsi un nume care să nu-i facă de rușine (nu e surprinzător în cazul suporterilor care susțin FC Fcsb) sau care, în lipsa forței argumentului, folosesc argumentul forței (Din păcate, nu sunteți primii nici în ceea ce privește amenințările cu bătaia. N-ați fi nici primii cu plângere la poliție.).

Avem totuși o datorie față de cei care ne urmăresc. I-ați atacat și ați spus despre ei că au un vocabular limitat. E interesant să vezi că o asemenea observație vine din partea unor oameni care pun cratime acolo unde nu trebuie puse sau care, deși și-au editat postarea de 6 ori, tot nu au reușit să îl pună pe ”pe” lângă bunul său prieten,  ”care”. Știm, acuzativul este un dușman redutabil!

Ne-ați cerut să vă arătăm niște legi care să susțină afirmațiile noastre. Le-am pus mai sus. Suntem siguri că nu o să vă intereseze. Am observat doar că adevărul nu vă interesează. Dacă v-ar fi interesat, ați fi evitat să folosiți manipulări ieftine de genul ”secția de fotbal profesionist de performanță a CSA”. Încercați să sugerați că există mai multe secții. Dacă una e de fotbal profesionist, de performanță, celelalte de ce sunt? De fotbal amator, de amuzament? Sau de fotbal profesionist, dar de amuzament? Sau poate de fotbal amator, dar de performanță?

La Steaua nu a existat niciodată o ”secție de fotbal profesionist de performanță”. La fotbal, Steaua a făcut performanță atunci când clubul era amator, atunci când Lăcătuș era plătit pentru că era militar, nu pentru că era fotbalist.

Și dacă vreți să sugerați că fotbaliștii pe care Steaua îi are acum nu sunt profesioniști, vă invităm să le verificați contractele. Vă veți convinge că sunt profesioniști. De asemenea, îi veți vedea anul acesta jucând într-o ligă profesionistă. O vor face purtând numele ”Steaua” pe tricouri.

Ați mai avut o întrebare:

”Dacă, presupunând că lipsa personalității juridice a secției de fotbal profesionist de performanță a CSA ar fi împiedicat posibilitatea de privatizare/externalizare, atunci, pe cale de consecință logică, ar fi împiedicată și o acțiune pentru constatarea existenței palmaresului acestei secții fără personalitate juridică. Ori se pretinde palmaresul pentru tot clubul polisportiv, ori nu se pretinde. Asta în completarea împrejurării că s-a pretins palmaresul din 1947 până în 2003, deși din 1998 secția de fotbal „s-a desprins” de CSA și a continuat sub egida unei alte entități – AFC Steaua București.”

În primul rând, externalizarea nu e același lucru cu privatizarea. În al doilea rând, nu, pentru că faci o acțiune în constatare atunci când vrei ca judecătorul să îți întărească un drept asupra unui lucru care îți aparține. Poți să faci o asemenea acțiune oricând. Constatarea voastră este în totalitate lipsită de logică.

În al treilea rând, palmaresul Stelei include rezultatele obținute la fotbal, la baschet, etc. E adevărat, judecătoarea care ne-a dat dreptate a decis că ”Constata ca palmaresul echipei de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei “ Steaua Bucureşti” din anul 1947 si pana in anul 2003 aparţine reclamantului Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti”, dar asta doar pentru că Florin Talpan a depus doar documente legate de fotbal. Dacă punea și documentele pentru handbal, câștiga și acolo. La fel și la baschet, box, tir cu arcul, gimnastică, etc. Nu a depus toate aceste acte pentru că nu avea rost.

Și încă ceva. Secția de fotbal nu s-a desprins niciodată de club. Dacă se desprindea, Oprița nu mai avea astăzi pe cine să antreneze.

 

P.S.

Pentru că asociația ASS ne-a acuzat că vrem doar să facem bani, o să le demonstrăm că nu e așa. Astfel, o să îndemnăm din nou oile fcsbiste care ne citesc să se înscrie în această asociație. O facem gratuit!

Dacă ești suporter fcsbist, dacă crezi că Becali a dat la oameni, dacă ești 1000% sigur că TAS și UEFA au mai multă putere ca Tribunalul București, înscrie-te în ASS! N-ai bani? Împrumut-te! Vinde-ți casa și mașina! Fă orice trebuie să faci dar înscrie-te în ASS! Viitorul FC Fcsbului depinde de asta.