Edi Iordănescu e peste Lucescu, dragă gsp

Blogul Gsp a publicat recent un articol în care a vorbit despre performanțele lui Edi Iordănescu la echipa națională. Deși ar fi trebuit să fie un articol dedicat lui Edi Iordănescu în totalitate, din el nu au lipsit laudele nejustificate pentru Mircea Lucescu. Tipic gsp.

Gsp încearcă din nou să îl plaseze pe Lucescu peste Emeric Ienei

Nimic nu e mai amuzant decât să vezi cum Gsp trimite pupe către dosul lucescian. Poate doar pupatul dosului becalian să fie mai amuzant, dar nu cu mult, oricum. E destul să te uiți la statistica pusă chiar de ei, ca să vezi că Ienei este peste Lucescu în această ierarhie.

Ienei – 20 meciuri, 10 victorii, 5 egaluri, 5 înfrângeri
Luce – 21 meciuri, 9 victorii, 7 egaluri, 5 înfrângeri

Dar statistica nu spune totul. Luce a preluat naționala în 1981, în momentul în care fotbalul românesc era în plină creștere. În anii care aveau să urmeze, Universitatea Craiova, Dinamo și Steaua au făcut niște meciuri foarte bune în cupele europene.

Care au fost performanțele lui Luce la națională în această perioadă? A calificat naționala la Euro 84, unde a terminat pe ultimul loc într-o grupă foarte grea, cu Spania, Portugalia și Germania de Vest.

Dar eșecurile? Ei bine, cu Luce selecționer, România nu a fost prezentă la Cupa Mondială din 82. Deși aici nu e neapărat vina lui. A venit la națională pentru ultimul meci din calificări, cu Elveția. Și e adevărat că ne-am fi calificat dacă i-am fi bătut pe elvețieni, dar porcul nu se îngrașă în ajun.

Cel mai mare eșec al lui Lucescu a fost oricum ratarea calificării la Cupa Mondială din 86. Cei care cunosc măcar minimul necesar despre fotbalul nostru știu că anul 1986 a fost vârful fotbalului românesc. A fost anul în care Steaua București a câștigat CCE, cel mai important trofeu pentru fotbalul la nivel de cluburi. Cu toate acestea, România condusă de Luce a terminat sub Irlanda de Nord într-o grupă nu foarte dificilă.

Pentru a înțelege cât de rușinoasă a fost acestă ratare a calificării la Cupa Mondială, trebuie să spunem că România a pierdut ambele meciuri jucate cu Irlanda de Nord. La 12 septembrie, în 1984, România a pierdut cu 2-3 în Irlanda de Nord, meci în care nu a jucat niciun stelist. La 16 octombrie 1985, România a pierdut cu Irlanda de Nord și acasă, scor 0-1. În acest meci, au fost titulari Boloni și Iovan, în timp ce Pițurcă a intrat în minutul 61. În acel moment, eram deja în sezonul care avea să se termine cu Steaua încoronată pe tronul fotbalistic al Europei.

Emeric Ienei va fi mereu peste Mircea Lucescu

Să vorbim însă puțin și despre Emeric Ienei, care a fost selecționer între 86 și 90, dar și în 2000. Și el, din păcate, a început cu un eșec. România nu s-a calificat la Euro 88.

O scuză ar fi faptul că am picat cu Spania într-o grupă din care se califica mai departe doar o echipă. Eșecul e însă eșec. Mai ales că vorbim despre cea mai bună perioadă a fotbalului Românesc.

Totuși, Ienei a reușit să pună România pe drumul către performanță. Ne-a calificat la Cupa Mondială din 90, câștigând o grupă destul de dificilă, din care mai făcea parte Danemarca fraților Laudrum, Grecia, dar și Bulgaria lui Stoichkov.

Mai departe, sub conducerea lui Ienei, România a terminat pe 2 în Grupa B de la Cupa Mondială, peste Argentina lui Maradona, cu care a făcut egal, 1-1, și peste Uniunea Sovietică, pe care a învins-o cu 2-0. Mai departe, România s-a calificat în optimile Cupei Mondiale. Acolo, a întâlnit Irlanda.

Meciul cu Irlanda s-a terminat 0-0. La penaltiuri, Timofte a ratat și România a mers acasă. Totuși, intrarea în optimi a fost o performanță.

Însă aventura lui Ienei la națională nu s-a oprit în 90. Emeric Ienei a mai antrenat naționala și la Euro 2000. Calificarea a fost obținută de Pițurcă, e adevărat, dar mâna lui Ienei s-a văzut la turneul final. România a terminat atunci pe locul 2 într-o grupă cu Portugalia lui Figo, Germania lui Matthaus și Ballack, plus Anglia lui Shearer, Beckham și Owen.

În aceste condiții, putem spune că intrarea în sferturile Euro 2000 a fost o mare performanță. Din păcate, acolo am dat peste Italia lui Totti, Del Piero, Inzaghi, Maldini, Nesta, Cannavaro, etc. Am pierdut cu 0-2, dar România nu mai era în niciun caz în acel moment la nivelul la care era în anii 80.

Să ne întoarcem însă la Emeric Ienei. El nu a trecut pe la atâtea echipe de club precum Lucescu. Chiar și așa, a reușit să câștige CCE cu Steaua, performanță la care Luce nu a ajuns niciodată. Și nici nu va ajunge. Acest trofeu, dar și rezultatele de la echipa națională îl vor plasa mereu pe Emeric Ienei peste Mircea Lucescu, în orice clasament al antrenorilor români. A spune altceva e doar o prostie. E o dovadă a faptului că cel care vorbește nu știe fotbal deloc.

Ca selecționer, Edi Iordănescu l-a întrecut deja pe Mircea Lucescu

Discuția a plecat însă de la Edi Iordănescu, așa că trebuie să ne întoarcem acolo. Statistica Gsp spune așa:

Luce – 21 meciuri, 9 victorii, 7 egaluri, 5 înfrângeri
Edi Iordănescu – 19 meciuri, 9 victorii, 6 egaluri, 4 înfrângeri

Și vedem din nou că fix statistica îi contrazice pe gesepiștii lucescieni. Edi are același număr de victorii, cu mai puține meciuri jucate, având la dispoziție un lot cu enorm de mult mai slab decât lotul de jucători pe care îl avea la dispoziție Lucescu.

Dar să nu ne oprim aici. Iordănescu Jr. s-a calificat la Euro 2024 câștigând o grupă în care a cam umilit Elveția, națională care tocmai ce s-a calificat în sferturile campionatului european. Pe lângă asta, chiar calificarea în optimile Euro 2024 este o performanță la care Lucescu nu a ajuns niciodată. Iar dacă Edi va reuși să treacă și de Olanda, dacă va ajunge în sferturi cu acest lot incredibil de modest, format din jucători aduși din Orientul Mijlociu și Serie B, atunci chiar nu ar trebui să îl mai pomenim pe Mircea Lucescu.

Pentru România, Edi Iordănescu a fost un selecționer mult mai bun ca Mircea Lucescu. Și aventura sa la națională nu s-a terminat încă.