Procedeul prin care Steaua își poate recupera locul în campionat, în cazul în care noul club dă faliment | Șmecheria prin care Burleanu își ține în viață eșecurile

Suporterii steliști care s-au entuziasmat când au auzit că Steaua București va face o asociere, pentru a-i face pe plac lui Burleanu și pentru a fi lăsată în Liga 1, au uitat să își pună o întrebare foarte importantă: Ce se întâmplă dacă noul club nu are succes și se desființează? Exemple sunt destule în fotbalul românesc. Multe cluburi au intrat în insolvență și unele chiar au falimentat/s-au desființat. Așadar acest aspect trebuie neapărat luat în considerare. Din acest motiv, în acest articol, vom explica procedeul prin care Steaua își va putea recupera locul în campionat, în cazul în care noul club dă faliment sau se desființează.

Șmecheria prin care Burleanu își ține în viață eșecurile

Totul pleacă de la ROAF al FRF. Mai exact, de la Art. 4 Principiile de Promovare – Retrogradare, alineatul 5. Acesta spune:

Aceasta este una dintre cele mai vechi prevederi din regulamentul FRF. De-a lungul timpului, el a suferit o modificare importantă, după 2017.

Prima parte a alineatului a rămas aproape neschimbată. În 2002, când a fost înființată federația condusă azi de Burleanu, acest alineat avea ca scop interzicerea vânzărilor de locuri într-un campionat condus de FRF. Foarte pe scurt, acesta spunea că dreptul de participare într-o competiție nu putea fi transferat și că nu conta ce fel de operațiune ai fi făcut (vânzarea locului, înlocuirea unei societăți cu alta, etc), pentru că un club nu putea să preia locul altui club.

Această regulă a funcționat până după 2017. Nu am dat anul exact în care a avut loc modificarea (2018) și am preferat să spunem 2017 deoarece acela a fost anul în care FRF a început să modifice multe regulamente într-un anumit sens. Federația lui Burleanu a început atunci interzicerea accesului cluburilor de drept public în Liga 1. Primul pas a fost modificarea regulamentului de licențiere, unde a introdus articolul care cerea ca un club care dorește licență de Liga 1 să fie organizat ca non-profit sau SA. Apoi a avut loc modificarea acestui articol.

De ce a introdus FRF aceste excepții?

Am spus că FRF a început în 2017 o campanie de interzicere a accesului cluburilor de drept public în Liga 1. De fapt, am putea spune că a început o campanie de interzicere a accesului Stelei în Liga 1. Asta deoarece FRF a modificat alineatul 5 din articolul 4 din ROAF, după ce a modificat regulamentul de licențiere.

A introdus atunci această a doua parte, partea cu modificările acceptate. De fapt, această parte nu are niciun sens, deoarece ea practic calcă în picioare prima parte a aceluiași alineat. Introducerea sa era însă necesară, deoarece FRF are nevoie de cluburile de drept public. Nu are nevoie de Steaua, e adevărat. Dar are nevoie de celelalte cluburi de drept public.

Prin introducerea acestor excepții, FRF s-a asigurat că cluburile finanțate de stat vor putea intra în continuare în Liga 1. Însă ele vor putea fi doar finanțate de stat, chiar și în totalitate. În rest, vor fi ferite de transparența care este obligatorie pentru orice companie de stat sau instituție publică, adică entitate care trăiește din bani publici.

În ceea ce ne privește pe noi, din lista de modificări acceptate pe noi ne interesează azi doar 2, a doua modificare și a patra. Vom discuta despre ele în rândurile următoare.

O dovadă clară că noul club nu va fi Steaua

Prima din cele două modificări acceptate din lista FRF este aceasta:

• divizarea unui club polisportiv, dacă secția de fotbal va păstra Certificatul de Identitate Sportivă al clubului inițial, iar sediul social va fi păstrat în aceeași localitate;

Printre steliști s-a vorbit mult în aceste zile despre faptul că noul club, rezultat în urma asocierii Stelei cu unul sau mai mulți investitori, ar urma să păstreze CIS-ul Stelei. Citind textul de mai sus, e ușor să îți dai seama de unde au prins mulți steliști această idee.

Problema este că Steaua nu poate să transfere CIS-ul său nimănui. Clubul Steaua este un club implicat în multe sporturi, care participă în multe competiții sportive. O face cu ajutorul acestui CIS, echivalentul unui CNP pentru un club sportiv. A renunța la acest CIS în favoarea noului club ar însemna ca Steaua să nu mai poată participa în aceste competiții: baschet, rugby, handbal, etc.

Dar trebuie spus de asemenea că un CIS nu poate fi transferat. Și asta din același motiv pentru care un CNP nu poate fi transferat. Fiecare CIS vine cu un cod unic, pentru fiecare club.

Însă, știind acestea, de ce a pus FRF această parte în fraza de mai sus. Răspunsul este unul foarte simplu: pentru a evita confuzia.

Această prevedere este de fapt o încercare a FRF de a evita probleme precum procesul pentru marcă dintre Steaua și FC Fcsb. Ca un CIS să poată fi transferat, trebuie de fapt să transferi tot clubul. Acest lucru nu e posibil chiar în toate cazurile.

Dar celor de la FRF oricum nu le pasă de asta. Ei pot face șmecherii și îi pot atribui noului club CIS-ul vechiului club, cel puțin în actele lor, atât timp cât vechiul club încetează să existe. Și e necesar ca vechiul club să înceteze să existe, pentru ca să nu apară vreodată neînțelegeri și contestații care ar putea duce la procese unde s-ar vedea că FRF și-a încălcat propriul regulament.

În cazul Stelei, foarte sigur clubul nostru își va păstra CIS-ul. Noul club, rezultat din asocierea Stelei cu un privat, va avea propriul său CIS. Dat fiind faptul că nimeni nu va contesta modificarea, cel mai probabil FRF va băga noul club cu propriul său CIS în Liga 2, în locul Stelei.

E acest lucru regulamentar? Nu prea e. Dacă se face, ar putea Steaua să își recupereze locul în campionat în cazul în care noul club va da faliment? Vom vedea în rândurile următoare. Este clar însă că noul club nu va fi Steaua, ci un club nou, cu propriul său CIS, diferit de al Stelei. La fel ca AFC Steaua București, non-profitul lui Păunescu.

Pentru a-și putea recupera locul în campionat, Steaua trebuie să finanțeze noul club

A doua modificare acceptată care ne interesează pe noi spune asta:

• cesiunea dreptului de participare în competiții de la un club de drept privat la un club de drept public cu sediul în aceeași localitate, doar în situația în care se face dovada că finanțarea clubului de drept privat a fost efectuată de către autoritatea publică prin a cărei decizie se înființează clubul de drept public cesionar;

Se poate observa foarte ușor de ce a fost introdusă. Prin ea, FRF se asigură că, în cazul în care o clonă dă faliment, primăria care a finanțat acea clonă va putea să rămână în joc. Ca să se înțeleagă mai bine, să luăm cazul FC Argeș.

FC Argeș a luat-o de jos, finanțată de primăria Pitești, și a ajuns în Liga 2. Acolo, FRF i-a spus că nu poate promova dacă nu devine fie SA, fie non-profit. Primăria Pitești a cedat. A luat două companii pe care le deținea, SC Apă Canal 2000 SA, SC Salubritate 2000 SA, cele mai puternice companii deținute de primărie, și a înființat un nou club, care de data asta era de drept privat: Asociația Club Sportiv Campionii FC Argeș.

Campionii FC Argeș a promovat în Liga 1, a jucat acolo câteva sezoane, iar anul acesta a retrogradat. Să mergem însă în altă direcție. Să spunem că acest club nu ar fi retrogradat, ci ar fi ajuns în aceeași situație ca Academica Clinceni sau Gaz Metan, adică ar fi dat faliment. Fiind condus prost, e ușor să ajungi într-o asemenea situație.

Dacă Campionii FC Argeș ar fi falimentat, locul său în campionat ar fi ajuns în posesia Primăriei Pitești. Aceasta ar fi putut înființa un nou club, la fel cum a înființat Campionii FC Argeș, și l-ar fi putut băga în locul lăsat liber. Astfel, Liga 1 ar fi avut în continuare o echipă finanțată din bani publici, dar aceasta ar fi fost fără datorii și fără alte probleme financiare. Adică ar fi putut să o ia de la zero și chiar să repete aceleași greșeli.

Prin acest procedeu, Burleanu ține banii publici în campionatele sale. Prin acest procedeu, o primărie poate clona un club sportiv de câte ori vrea și să îl țină la nesfârșit în campionatele FRF.

Mai multe despre cazul FC Argeș

Dacă sunteți interesați să aflați mai multe despre cazul FC Argeș, citiți acest comunicat. În el, veți vedea cum procedează FRF. Comunicatul spune chiar că:

”Asociaţia Club Sportiv Campionii Fotbal Club Argeş a primit, între timp, şi CIS-ul , dar şi drept de promovare în Liga I după şedinţa de miercuri a Comitetului Executiv al FRF.”

Adică ne spune că atribuirea CIS-ului s-a făcut într-o ședință de Comitet Executiv al FRF. Însă noi știm că nu FRF dă CIS-uri. Așadar, presupunerea noastră cum că au loc mici șmecherii și minciunele se dovedește a fi corectă.

În mod curios, Dinamo poate revendica locul clonei dedebiste

Facem o paranteză și discutăm despre Dinamo. Ultimele informații despre insolvența celor de la Dinamo 1948 DDB ne-au arătat că această clonă are datorii chiar și către adevăratul club Dinamo. Nu e vorba de datorii mari, dar ele există.

Citind fraza de mai sus, din ROAF, înțelegem și de ce ele există. În cazul în care Dinamo 1948 DDB ar dispărea, locul său ar putea fi foarte ușor revendicat de adevăratul Dinamo. Asta deoarece se poate susține că Dinamo a finanțat clona.

Cazul Stelei

Așadar, condiția pentru ca Steaua să poată primi înapoi locul în campionat este să finanțeze noul club. Și deja parcă asocierea nu mai are sens. FRF ne-a spus că acest lucru trebuie să aibă loc pentru că nu e bine să fie bani publici de la un minister (de parcă banii publici de la o primărie nu sunt tot publici) în fotbal. Vedem însă că e obligatoriu ca Steaua să dea bani la noua clonă. Câți bani? Nu știm.

Textul de mai sus nu spune ce parte din finanțarea noului club trebuie să fie asigurată de vechiul club pentru ca locul în campionat să îi revină acestuia. Poate să fie 1%, poate să fie 100%. Și chiar nu ar fi exclus ca FRF să se folosească de această scăpare pentru a lovi în cluburile incomode.

În orice caz, dacă noul club falimentează în prima ligă, e greu de crezut că FRF îi va da Stelei un loc în această divizie. Cel mai probabil, îi va permite să se înscrie în Liga 2. Sau să își înscrie o nouă clonă în Liga 2. În ambele cazuri, Steaua are doar de pierdut.

FRF nici măcar nu ține cont de propriul regulament

Mai trebuie spus că alineatul 5 din articolul 4 din ROAF mai are o a treia parte. Aceasta:

Aici se poate vedea care sunt modificările pe care FRF NU le acceptă. Ultima din listă este ”cesiunea dreptului de participare de la un club sportiv de drept privat către un alt club de drept privat”.

Însă știm cu toții că FRF a ignorat fără nicio rușine acțiunile de acest tip. A făcut-o deja de 2 ori:

• prima dată în 2003, când FC Fcsb SA a luat locul în Liga 1 al asociației AFC Steaua București;
• a doua oară în 2018, când FC R SA a luat locul la barajul de promovare în Liga 3 al Academiei Rapid.

Faptul că FRF și-a încălcat regulamentele într-un mod atât de grosolan ar trebui să îi pună pe gânduri pe cei care își doresc ca Steaua să facă exact ce dorește FRF, doar pentru a juca în Liga 1.

Federația lui Burleanu a demonstrat deja că e interesată doar de propriul său bine. Nu o interesează fotbalul, nu o interesează nici să le fie bine cluburilor. FRF i-a refuzat Stelei licența de Liga 1, deși clubul nostru a terminat pe loc direct promovabil, nu are datorii față de nimeni, își plătește jucătorii la timp, are propriul său stadion și chiar și o academie de fotbal. Toate aceste lucruri nu contează pentru FRF. Federația își dorește să aibă control total asupra cluburilor din fotbalul românesc. Șmecheriile făcute cu regulamentele îi permit să facă fix acest lucru.

Steaua are doar de pierdut dintr-o asociere

Dacă se asociază, Steaua București va intra într-un parteneriat care va da naștere unei noi persoane juridice, adică unui nou club, care va juca în Liga 2. Acesta va juca în Liga 2 și va lupta pentru promovarea în Liga 1. O va obține? E greu de spus.

Dacă totuși o va obține, va juca în Liga 1 tot pe banii Stelei. Cel mai probabil, clubul nostru nu va contribui doar cu o sumă simbolică, care să îi asigure păstrarea locului conform regulamentelor FRF. Steaua va trimite așadar 1-2 milioane euro în fiecare an către clona sa din Liga 1. Aceasta îi va folosi cum va dori. Sau cum va dori FRF.

Niciun ban câștigat de această clonă nu se va întoarce la Steaua. Ea doar va consuma banii Stelei și nu va da nimic înapoi. Nici măcar palmaresul nu îl va da. Acest lucru a fost deja stabilit de ÎCCJ, în motivarea din dosarul pentru palmares, motivare pe care trebuie să o citiți neapărat.

Mai merită așadar ca Steaua să se asocieze?