De ce a modificat FRF regulamentul de licențiere în 2017?

Este o întrebare pe care presa de sport din România nu vrea să o pună. În 2016, Steaua București ar fi putut juca fără probleme în Liga 1, chiar și sub actuala formă de organizare. În 2017, acest lucru nu mai era posibil. Ce s-a întâmplat? FRF a schimbat regulamentul de licențiere pentru a le permite doar echipelor organizate ca societăți pe acțiuni sau non-profituri să primească licențe de Liga 1. Nimeni nu a spus nimic. Mai mult, azi suporterii sunt mințiți că Legea Sportului îi interzice Stelei promovarea, deși acest lucru nu e adevărat.

Legea Sportului 69/2000 nu îi interzice Stelei accesul în Liga 1 și nu spune că Steaua nu e club profesionist

În ceea ce privește Legea Sportului, e destul să o citești pentru a-ți da seama că nu îi interzice Stelei nimic. În niciun articol nu scrie că Steaua București sau oricare club de drept public nu poate juca în Liga 1 sau că nu se poate afilia la LPF. Mai mult, articolul 31, invocat de toată presa și de toți cei care nu vor Steaua în prima ligă, este extrem de interpretabil.

Articolul 31

(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internaționale pe ramura de sport.

Nicăieri în articol nu scrie că un club ca Steaua (instituție publică) nu este profesionist sau că cluburile profesioniste sunt organizate numai ca societăți pe acțiuni sau non-profituri.

AFAN este singura instituție în măsură să explice dacă un sportiv e amator sau profesionist

Pentru a clarifica acest lucru, Steaua Liberă a vorbit anul trecut cu sindicatul AFAN (Asociația Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori din România). Emilian Hulubei, președintele acestuia, ne-a transmis atunci că:

”Un jucător este profesionist dacă are încheiat un contract scris cu un club şi este plătit cu o sumă mai mare decât cheltuielile totale ocazionate de activitatea sa efectivă. Toţi ceilalţi jucători sunt consideraţi amatori.”

În acest caz, domnul Hulubei nu și-a exprimat o părere. A citat chiar Articolul 1 din  Regulamentul Privind Statutul si Transferul Jucătorilor de Fotbal.

Mai mult, conform articolului 10, din același regulament:

1. Jucătorul profesionist este cel care deține licenţa de profesionist, în conformitate cu prezentul regulament și încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportiva, în condiţiile Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului.

Toți fotbaliștii Stelei au încheiat contracte de activitate sportivă cu clubul nostru. Sunt, așadar, profesioniști. Clubul Steaua este, prin urmare, un club profesionist.

De ce a modificat FRF regulamentul de licențiere în 2017?

Ne întoarcem așadar la întrebarea de la care am plecat. De ce a modificat FRF regulamentul de licențiere în 2017?

Nimeni nu a răspuns încă la această întrebare. Și se are că nimeni nu vrea să o facă. Pentru că nimeni nu pune această întrebare. Realitatea nu poate însă să fie negată.

De ce nu are Steaua voie să joace în Liga 1?

Regulamentul Național de Licențiere a Cluburilor și de Fair Play Financiar este cel care îi face Stelei probleme. Mai exact, articolul 11, alineatul 1, din acest regulament este cel care îi pune o piedică Stelei în drumul spre Liga 1. Îl puteți citi mai jos:

Mai sus avem ediția din 2017 a acestui regulament. Între timp, acesta a suferit mai multe modificări. Însă articolul 11, alineatul 1 a rămas neschimbat. Acesta spune:

”Solicitantul de licență poate fi numai un club de fotbal, adică o persoană juridică, care este pe deplin și exclusiv responsabil de echipele de fotbal ce participă la competițiile naționale și internaționale și care este membru afiliat al FRF și LF, după caz. Solicitantul de licență pentru participarea în campionatul național Liga 1 trebuie să fie o persoană juridică organizată ca asociație fără scop patrimonial sau societate comercială pe acțiuni, conform art. 31 din Legea Educației Fizice și Sportului nr. 69/2000.”

Se poate observa că de abia a doua parte a acestui alineat îi face probleme Stelei. FRF vrea neapărat că în Liga 1 să joace doar Societăți pe Acțiuni sau Asociații Non-Profit. Nu a explicat în niciun moment de ce. Și nimeni nu a întrebat de ce.

Alineatul 1 din Articolul 11 blochează accesul Stelei în Liga 1, oferindu-i FRF-ului o scuză ca să nu îi dea licența. Blochează însă și accesul altor entități în aceeași ligă. De exemplu, un club sportiv profesionist organizat ca SRL nu poate primi licența de Liga 1. Chiar dacă vorbim despre un club privat, care își plătește jucătorii din bani privați pentru a juca fotbal.

Care este diferența între un SA și un SRL?

Facem o paranteză pentru a explica absurditatea acestui alineat introdus de FRF în 2017. Am spus mai sus că un SRL nu poate primi, conform acestui alineat, licența de Liga 1. Dar care este diferența între un SRL și un SA?

Între cele două sunt câteva diferențe. Să vedem însă cât de importante sunt ele:

1. Suma necesară pentru înființarea companiei – În cazul unui SRL, suma minimă necesară pentru înființare este de 200 lei. Aceasta este însă mult mai mare în cazul unui SA. Pentru o societate pe acțiuni, suma minimă necesară pentru înființare este 90.000 lei sau echivalentul în lei a 25.000 de euro, potrivit legii 31/1990 a societăţilor comerciale.
2. Părți sociale și acțiuni – Într-un SRL, proprietarii sunt numiți asociați și controlează părți sociale. Într-un SA, proprietarii sunt numiți acționari și dețin acțiuni.
3. Numărul de persoane – În cazul unui SA, numărul acționarilor nu poate fi mai mic de 2. Dacă o societate pe acțiuni are mai puțin de 2 acționari pentru o perioadă mai mare de 9 luni, oricine poate solicita instanței dizolvarea acestei societăți. În cazul unui SRL, numărul minim de asociați este 1, în timp ce numărul maxim este 50.
4. Luarea deciziilor – Într-un SRL, deciziile trebuie luate în unanimitate. Asta înseamnă că un asociat ar putea oricând să blocheze activitatea firmei. În cazul unui SA, această problemă nu apare, deciziile fiind luate prin majoritate.

Care formă de organizare e așadar mai bună? SRL sau SA?

Avantajele SRL-ului sunt faptul că suma minimă necesară pentru înființare este foarte mică (Acesta este motivul pentru care foarte multe companii importante din România sunt SRL-uri. Ex: IBM România SRL) și faptul că o singură persoană poate avea controlul total. Un dezavantaj ar fi faptul că deciziile în ceea ce privește activitatea trebuie luate în unanimitate, însă acest dezavantaj poate să apară doar dacă SRL-ul are mai mult de 1 asociat.

În lupta cu SRL-ul, singurul avantaj al societății pe acțiuni este faptul că deciziile sunt luate prin majoritate. Astfel, dacă există un partener nemulțumit de un anumit lucru, acesta nu poate bloca întreaga activitate a firmei.

Și acum punem întrebarea: Pentru un club sportiv, care formă de organizare ar fi mai bună? Cea utilizată de unele dintre cele mai de succes companii din România, adică SRL, sau cea folosită acum, fără prea mare succes, de multe echipe din Liga 1, SA-ul?

Dacă răspunsul nu este evident, problema e doar la cititor.

În 2016, Steaua București putea să joace fără probleme în Liga 1

Steaua Liberă a distribuit ieri un articol publicat în ProSport, în ianuarie 2017. Cu titlul SURPRIZĂ‚ | FRF susține că CSA Steaua poate juca în Liga 1 și în cupele europene: „Nu există nicio interdicție din punct de vedere regulamentar”, acesta prezenta o declarație dată de Adrian Stângaciu, șeful departamentului juridic al FRF:

„Nu există nicio interdicție din punct de vedere regulamentar. Daca ministerul e capabil să plătească jucătorii profesioniști, care să obțină meritul de a se clasa în Liga 1 pe locurile care dau dreptul de participare în competiții europene, nu există nicio regulă care să interzică participarea in cupele europene.”

Adrian Stângaciu spunea adevărul. În acel moment, nu exista nicio piedică pentru Steaua. Clubul nostru putea juca în Liga 1 chiar sub actuala formă de organizare. Asta deoarece, în ediția 2016 a Regulamentului Național de Licențiere a Cluburilor și de Fair Play Financiar, articolul 11, alineatul 1 spunea următoarele:

”Solicitantul de licență poate fi numai un club de fotbal, adică o persoană juridică, care este pe deplin și exclusiv responsabil de echipele de fotbal ce participă la competițiile naționale și internaționale și care este membru afiliat al FRF și al LPF.”

Este Steaua București o persoană juridică? Este.

Este Steaua București un club exclusiv responsabil de echipele sale de fotbal? Este.

Este Steaua afiliată la FRF? Este.

Este afiliată la LPF? Afilierea la LPF este făcută chiar prin obținerea licenței de Liga 1. Deci, dacă Steaua respecta toate celelalte puncte de mai sus (le respectă chiar și acum), putea foarte ușor să obțină și afilierea la LPF.

Astăzi ni se spune că Legea Sportului îi interzice Stelei accesul în Liga 1. Adevărul este însă că Legea Sportului nu îi interzice nimic Stelei. Mai mult, chiar dacă această lege ar fi modificată, în regulamentul de licențiere al FRF rămâne scris faptul că ”Solicitantul de licență pentru participarea în campionatul național Liga 1 trebuie să fie o persoană juridică organizată ca asociație fără scop patrimonial sau societate comercială pe acțiuni”. Astfel, FRF i-ar putea refuza Stelei licența foarte ușor.

Sunt lucruri despre care nimeni nu vorbește și nimeni nu vrea să vorbească. Nimeni nu vrea să întrebe de ce a făcut FRF această modificare de regulament în 2017? Cu ce a ajutat această modificare fotbalul românesc? Cât de corectă și legală este această modificare?

FIFA și UEFA au obligat FRF de mai multe ori să schimbe regulamentele ilegale

Conform Statutului FRF din 2011, cluburile de drept public nu puteai fi membre ale FRF. Alineatul 4, din articolul 12, spune clar acest lucru:

”Cluburile sportive de drept public nu pot fi membre ale FRF. Cluburile sportive de drept public afiliate în prezent la FRF au obligația ca, până în data de 01.07.2012, să se organizeze în cluburi sportive de drept privat, în caz contrar urmând a fi excluse.”

Este, poate, cea mai clară bucățică de regulament din toate legile și regulamentele pe care le-am văzut până acum. Nu lasă absolut nici cel mai micuț loc pentru o interpretare. Spune foarte clar: CLUBURILE SPORTIVE DE DREPT PUBLIC NU POT FI MEMBRE ALE FRF!

Și, pentru că spune acest lucru foarte clar, FIFA și UEFA au intervenit, așa cum a recunoscut chiar Răzvan Burleanu, acum câteva luni:

”În 2011, statutul FRF este modificat și nu mai permite cluburilor de drept public să fie membre ale Federației. În vara lui 2014, statutul se modifică în urma unei comunicări pe care am avut-o personal cu reprezentanții FIFA și UEFA pe acest subiect, permițându-se cluburilor de drept public să fie membre (n.r. din nou) ale FRF.”

Răzvan Burleanu, mai, 2022

De ce au intervenit FIFA și UEFA? Au intervenit pentru că respectivul articol era unul discriminatoriu. FIFA și UEFA au multe bube, dar nu acceptă discriminarea de niciun fel. Ca urmare, Steaua București, club de drept public, este astăzi membru afiliat al FRF. În 2012, nu ar fi putut să fie.

La fel de discriminatoriu este și alineatul de care FRF se folosește pentru a nu-i permite Stelei accesul în Liga 1. Nimeni nu a întrebat de ce a modificat FRF regulamentul de licențiere în 2017 pentru că toți știu răspunsul. Regulamentul a fost modificat cu dedicație, pentru a dezavantaja un club și pentru a avantaja alt club. Poate știți voi o definiție mai bună a discriminării.