Un club amator se poate afilia la LPF
Poți spune multe despre Liga 1, dar nu că nu e interesantă. Fotbalul e penibil, da, dar tot ceea ce ține de extra fotbal este senzațional. De exemplu, poate nu știați, dar un club amator se poate afilia la LPF și poate juca în Liga 1. Da, e vorba de aceeași Ligă și același campionat cu care, ne spun Burleanu & Co., Steaua București nu are voie să se asocieze în niciun fel.
În următorul articol vă vom explica cum un club amator se poate afilia la LPF și cum poate juca în Liga 1. Ca de obicei, folosim materialul clientului, adică regulamentele FRF. Începem însă prin a spune că nu există un act care să îți dea dreptul de a promova în Liga 1.
Dreptul de a promova în Liga 1 este o idee. De fapt, pentru a juca acolo, ai nevoie de o licență de Liga 1. Dacă ai obținut această licență, poți juca în Liga 1. Dacă nu, este destul de evident că nu poți juca. Celor care însă visează că există un document pe care scrie ”Drept de promovare în Liga 1”, cu părere de rău le spunem că nu există așa ceva.
Cum poți obține Licența de Liga 1
Am spus că lucrăm cu materialele clientului și așa și facem. Pentru a vedea ce trebuie să facă un club ca să obțină o licență de Liga 1, ne-am dus pe site-ul FRF și am verificat regulamentele, documentele, actele, ghidurile și recomandările pe care ei le-au publicat în secțiunea de licențiere. Cum vă puteți imagina, e vorba de foarte multe pagini. Însă noi le-am citit pe toate și ceea ce am găsit ne-a surprins.
Deși am citit foarte multe documente, deși FRF a publicat foarte multe documente, în ceea ce privește primirea Licenței de Liga 1 nu e chiar foarte mult de citit. Se pare că nu e neapărat necesar ca un club să îndeplinească multe cerințe pentru a primi licența de Liga 1. E necesar să îndeplinească doar câteva, așa cum spune chiar FRF:
Captura de ecran de mai sus este dintr-un ghid pe care FRF l-a publicat pe propriul site pentru a ajuta cluburile să înțeleagă ce trebuie să facă pentru a primi licența. Se poate vedea că sunt două tipuri de licență, pentru competiții UEFA și pentru Liga 1. Pe noi ne interesează doar cea din urmă.
Conform FRF, ”licența de Liga 1 se acordă dacă sunt îndeplinite cerințele de la art 16 și 17 (criterii sportive), 42 și 44 (criterii juridice), 44 bis, 45, 46, 47 și 47 bis (criterii financiare). Neîndeplinirea celorlalte criterii de licențiere pentru acordarea licenței de Liga 1 nu duce la refuzarea licenței, ci la aplicarea unei sancțiuni dispuse de comisiile de luare a deciziilor, în conformitate cu lista de sancțiuni prezentată în Anexa II”.
Așadar, dragi prieteni, trebuie să avem în vedere doar 9 articole. Un club care respectă aceste 9 articole poate primi licența. Dacă nu le îndeplinește pe celelalte, vor decide comisiile ce va păți, dar tot va primi licența! De ce procedează FRF în acest mod? Răspunsul e la mintea cocoșului. Fotbalul românesc e plin de bube. Dacă regulile ar fi prea stricte, nimeni nu ar juca în Liga 1.
Haideți însă să ne uităm la cele 9 articole. Știm că parte mult de citit și vă promitem că nu am uitat de unde am plecat. După această parte destinată regulamentelor, o să vă explicăm și de ce un club amator se poate afilia la LPF și poate juca în Liga 1.
Articolele 16 și 17 (criterii sportive)
Dacă v-ați gândit că aceste 2 articole ar putea avea în vedere meritul sportiv, ați greșit. Ele nici măcar nu se referă la fotbalul senior. Privesc doar fotbalul de juniori:
Articolul 16 – Programul de dezvoltare a sectorului de juniori
• acest program trebuie întocmit de solicitantul de licență UEFA și de Liga I, cu valabilitate între 3 și 7 ani
• trebuie să fie aprobat de Consiliul de administraţie/director al clubului
• trebuie să abordeze toate domeniile cerute în cuprinsul art. 16 alin. 2
• asistenţa medicală se documentează cu viza medicală vara 2021 şi iarna 2022
• pentru dovada vizei medicale se va întocmi o listă a lotului fiecărei echipe de juniori (modelul de pe site).
• pentru dovada păstrării fișelor medicale ale juniorilor se va prezenta Declarația medicului (modelul de pe site)
• Scorul evaluării anuale al academiilor de copii și juniori ale cluburilor care participă la campionatul național Liga 1 trebuie să fie de minim 75 de puncte. Acesta reiese din hotărârea definitivă a comisiilor de Clasificare a Academiilor de Fotbal din România.
• În situația în care punctajul obținut este cuprins între 60 și 75 de puncte, solicitantul de licență de Liga 1, participant la campionatul național Liga I, trebuie să facă dovada că a încheiat un acord de conformare cu FRF, în condițiile stabilite la Anexa XI .
• Dacă punctajul obținut de către cluburile care participă la campionatul național Liga 1 este mai mic de 60 de puncte, atunci va fi refuzată licența.
• Începând cu licențierea aferentă sezonului 2023 – 2024 scorul evaluării anuale a academiilor de copii și juniori ale cluburilor care participă la campionatul național Liga a 2a trebuie să fie de minim 60 de puncte. Dacă punctajul obținut de către cluburile care participă la campionatul național Liga a 2 a este mai mic de 60 de puncte, atunci va fi refuzată licența.
De aici se poate vedea că un club poate să nu primească licența doar dacă are un scor la Academie mai mic 60 de puncte. În cazul în care vă întrebați, scorul primit de Steaua în acest sezon este de 79,84. Adică e peste pragul de 75, pentru care se primește licența de Liga 1.
Articolul 17 – Echipele de juniori
• Solicitantul de licență UEFA și de Liga I trebuie să aibă cel puțin următoarele echipe de juniori : a. patru în grupa de vârstă 14 – 19 ani (juniori U15, U16, U17 și U19) b. două în grupa de vârstă 10 – 13 ani (juniori U11 și U13) c. una cu vârsta sub 10 ani d. o echipă de fotbal feminin junioare U15
• solicitantul de licență de Liga I care participă în Liga 2 trebuie să aibă cel puțin următoarele echipe de juniori : a. trei în grupa de vârstă 14 – 19 ani (juniori U15, U17 și U19) b. două în grupa de vârstă 10 – 13 ani (juniori U11 și U13)
• Fiecare echipă de juniori, cu excepția celei cu vârsta sub 10 ani, trebuie să ia parte la competiții sau programe oficiale la nivel național, regional sau local, organizate sau recunoscute de FRF.
• În cadrul oricărei echipe de juniori trebuie să fie cel puțin 18 jucători legitimați, cu excepția echipelor sub 13 ani care trebuie să aibă minim 10 jucători, dintre care cel mult 5, respectiv 3 jucători pot fi legitimați sub formă de împrumut de la alte cluburi de fotbal.
• Începând cu sezonul 2022 – 2023, cluburile participante la campionatul național Liga 1 trebuie să participe la campionatul național de fotbal feminin – senioare în condițiile stabilite prin decizia Comitetului Executiv al FRF din 03.07.2019
Steaua stă foarte bine și aici.
Articolele 42 și 44 (criterii juridice)
Articolul 42 – Declarația privind participarea la competițiile naționale și UEFA de club
• Declarația întocmită de clubul solicitant de licență va respecta formatul tip postat pe site-ul FRF.
• Convenția arbitrală, conform modelului din Anexa IX.
• Declarația și Convenția arbitrală vor fi emise după data de 01 ianuarie 2022
Articolul 44 – Structura juridică a grupului și partea care deține controlul final
• Informațiile vor fi prezentate sub forma unei diagrame
• Diagrama va respecta modelul 1, care va fi descărcat de pe site-ul FRF
Pentru prietenii noștri cu lână, care cred poate că structura juridică se referă la forma de organizare, facem această precizare (tot cu materialul clientului):
II. PERIMETRULDE RAPORTARE
Art. 44 Structura juridică
Trebuie să fie prezentate informații cu privire la:
a) solicitantul de licență;
b) orice filială a solicitantului de licență;
c) orice entitate asociată a solicitantului de licență;
d) orice entitate care deține controlul asupra solicitantului de licență, direct sau indirect, până la partea care deține controlul final, inclusiv;
e) orice parte care deține participații, în mod direct sau indirect, în proporție de 10% sau mai mult în cadrul solicitantului de licență sau 10% sau mai mult din drepturile de vot;
f) orice parte care are o influență semnificativă asupra solicitantului de licență;
g) orice alt club de fotbal la care oricare dintre părțile identificate la punctele a) – f) sau oricare dintre personalul cheie de conducere al acestora dețin participații, drept de vot și/sau orice fel de implicare sau influență în legătură cu administrarea politicilor financiare și de funcționare.
Așadar, nu, această parte nu face referire la forma de organizare, dacă un club trebuie să fie SA, non-profit sau altceva.
Articolele 44 bis, 45, 46, 47 și 47 bis (criterii financiare)
După cum se vede din titlu, la aceste articole avem de-a face cu criterii financiare. Pentru că articolele sunt lungi, nu le vom prezenta pe larg aici. Le vom prezenta pe scurt iar cei care vor să le citească în totalitate o pot face aici.
Art. 44 bis Perimetrul de raportare
Acest articol vorbește în continuare despre structura juridică. Cere ca clubul să prezinte informații despre filiale (dacă există), entități cu care e asociat, entități care dețin controlul asupra clubului, în ce proporție dețin controlul, activități legate de fotbal, angajarea de personal etc. Bineînțeles, doar sunt solicitate aceste informații. Art 44 bis nu include nicio cerință pe care clubul trebuie să o respecte pentru a primi licența. Clubul doar trebuie să prezinte informațiile solicitate.
Art. 45 Situaţiile financiare anuale
Mai multe despre situațiile financiare ale cluburilor. Cluburile sunt obligate să publice aceste situații pe site-urile lor în fiecare an. Sunt de asemenea obligate să respecte câteva cerințe minime (ex. să plătească datoriile până la o anumită dată, pentru a evita penalizări).
Art. 46 Lipsa datoriilor financiare neachitate către cluburile de fotbal
Cum se înțelege și din titlu, acest articol vorbește despre datorii către alte cluburi.
Art. 47 Lipsa datoriilor financiare către angajaţi
Acesta este despre datorii către angajați.
Ultimul articol este despre datorii față de stat.
Niciunul din aceste 5 articole nu afectează Steaua București în vreun fel. Ba putem chiar să spunem că, în ceea ce privește situația financiară, Steaua București stă mult mai bine ca 99% din echipele din România.
Bineînțeles, niciunul dintre aceste articole nu spune că un club nu ar primi licența dacă ar fi finanțat de stat.
Scurtă concluzie
Ca o concluzie în ceea ce privește această parte a articolului, Steaua București nu ar trebui să aibă nicio problemă în a primi Licența de Liga 1. Pentru că Steaua respectă tot ceea ce se cere în aceste articole.
Și atunci de ce a spus Burleanu că Steaua nu poate promova? Evident, în acea discuție șeful FRF nu s-a gândit la niciun regulament și nici la licențiere. Burleanu a vorbit despre legea sportului și anume:
ART 31
(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internaționale pe ramura de sport.
Cumva, de aici, FRF încearcă să ne sugereze că cluburile profesioniste sunt DOAR acele structuri sportive organizate ca asociații fără scop partimonial sau societăți pe acțiuni. Problema pentru Burleanu e că legea nu spune asta. Legea permite un grad foarte mare de interpretare. Acesta este motivul pentru care a și fost solicitată actualizarea ei.
Însă nimeni nu poate nega că Steaua București este un club profesionist. Nu este organizat ca asociație fără scop patrimonial și nici ca SA, dar e club profesionist.
Conform Regulamentului Privind Statutul si Transferul Jucatorilor de Fotbal:
Articolul 1 | Statutul jucătorilor: jucători amatori şi profesionişti
1. Jucătorii legitimaţi la cluburile afiliate sunt amatori sau profesionişti.
2. Un jucător este profesionist dacă are încheiat un contract scris cu un club şi este plătit cu o sumă mai mare decât cheltuielile totale ocazionate de activitatea sa efectivă. Toţi ceilalţi jucători sunt consideraţi amatori.
În acest caz, de ce nu ar putea Steaua să joace în Liga 1? Singurul răspuns este pentru că nu vrea Burleanu. Altul chiar nu găsim. Steaua e club profesionist, poate primi licență de Liga 1, ar trebui să poată juca în Liga 1.
Un club amator se poate afilia la LPF și să joace în Liga 1
Să trecem la subiectul principal al acestui articol. V-am spus că un club amator se poate afilia la LPF și poate juca în Liga 1. Așa și este. Pentru a vă demonstra acest lucru, ne vom folosi de toate regulile și legile de mai sus. Acesta a fost și motivul pentru care am ales să introducem această parte lungă și care poate fi plictisitoare. Ea este însă necesară pentru a vă arăta că un club amator ar putea să se afilieze la LPF. Nimeni nu ar protesta dacă s-ar întâmpla un asemenea caz și nimeni nu ar putea opri clubul respectiv să se afilieze.
Din păcate, nu avem un astfel de exemplu la dispoziție în acest moment. Așa că suntem nevoiți să facem noi o echipă, de la zero.
Drumul clubului amator FC Xeroxul către Liga 1
Dragi prieteni, vă vom spune acum povestea lui Ionuț Popescu, om de afaceri de succes și mare iubitor de fotbal. El își deschide în cartierul Ghencea un magazin unde oferă servicii de xeroxare. Firma sa se numește Xeroxul Ghencea. Ea este o societate pe acțiuni, în care Ionuț Popescu deține 99% din acțiuni. Mama lui Ionuț Popescu deține ce a mai rămas, adică 1% din acțiuni.
Firma Xeroxul Ghencea merge foarte bine. Clienți sunt, bani sunt și ei. Așa că Ionuț decide să se extindă. Angajează 21 de prieteni de-ai săi din cartier. Salariile sunt bune, băieții sunt mulțumiți, afacerile merg, totul este perfect la Xeroxul Ghencea. Oamenii vin cu plăcere la muncă și sunt prieteni foarte buni chiar și în afara programului. De fapt, chiar merg în fiecare săptămână să joace fotbal împreună.
Interesant este că Ionuț și cei 21 de prieteni de-ai săi chiar se pricep la fotbal. Joacă bine de tot, câștigă campionate de mini-fotbal și, la un moment dat, se gândesc să se înscrie în Liga V. De ce nu? Doar sunt și ei foarte buni.
Așă că Ionuț se ocupă de ceea ce trebuie să facă pentru a se înscrie la Liga V. Ca să obțină un certificat de identitate sportivă, se folosește de firma sa, Xeroxul Ghencea. Așa apare FC Xeroxul Ghencea, echipă organizată ca SA, deci, conform legii sportului, echipă profesionistă.
Doar că FC Xeroxul Ghencea nu e echipă profesionistă. Ionuț îi plătește pe băieți pentru activitățile de xeroxare. Partea legată de fotbal e mai degrabă pentru distracție.
Dar stați! FC Xeroxul impresionează! În primul an, Ionuț și prietenii săi termină pe primul loc și promovează în Liga 4. Apoi continuă să joace la fel de bine și în sezonul următor și reușesc să promoveze în Liga 3. Nimeni nu s-a așteptat la asta. FC Xeroxul a fost înființat pentru distracție, nu pentru marea performanță.
Cei 22 de prieteni se adună, discută și cad de acord să își încerce norocul în Liga 3. Afacerile au mers foarte bine pentru Xeroxul Ghencea, care a înregistrat profit de câteva milioane euro, așa că Ionuț își permite să plătească taxele de înscriere în Liga 3. Mai mult, chiar bate palma cu clubul Steaua pentru a închiria terenul 5 din complexul sportiv Steaua. Acolo va juca FC Xeroxul meciurile de pe teren propriu.
Și Ionuț merge chiar mai departe. Pentru că afacerile foarte bine, cum v-am zis deja, el decide să investească în comunitatea sa, să dea ceva înapoi cartierului care i-a adus atât de multă fericire. Astfel, clubul FC Xeroxul decide să deschidă o școală de fotbal pentru copiii din cartier.
Antrenori la școala de fotbal a FC Xeroxului vor fi tot angajații lui Ionuț, adică prietenii săi. Tot în timpul liber, evident, cei 22 de prieteni îi învață fotbal pe puștii din cartier, care s-au înscris la școala de fotbal FC Xeroxul. Așa apar 10 grupe de copii și juniori, pe vârste diferite.
În total, aproape 200 de copii. Sunteți surprinși? Nu ar trebui. Părinții din cartier au fost impresionați de povestea clubului FC Xeroxul și au decis să își trimită copiii acolo, ca să prindă puțin din mentalitatea de învingător prezentă în rândul celor 22 de prieteni.
Să nu ne mai lungim, însă. Începe Liga 3 și fotbalul merge excelent la FC Xeroxul. Ionuț a trecut antrenor între timp, dar cei 21 de prieteni de-ai săi continuă să joace. FC Xeroxul câștigă Liga 3 și intră în Liga 2. Anul următor, câștigă și Liga 2. Și acum vine partea interesantă. FC Xeroxul Ghencea a promovat în Liga 1. Dar are voie să joace acolo?
Da, clubul e organizat ca SA, dar e club amator. Niciunul din fotbaliști nu e plătit pentru a juca fotbal. Aceștia sunt plătiți pentru munca excelentă pe care o fac la Xeroxul Ghencea, ajunsă una dintre cele mai profitabile afaceri din lume. Cum Ionuț a fost generos, acesta le-a dat prietenilor săi salarii cu mult mai mari decât orice salariu de fotbalist român. Astfel, aceștia sunt mulțumiți să lucreze la Xeroxul în timpul săptămânii și să joace fotbal pentru FC Xeroxul în weekend.
Să ne uităm puțin peste ce înseamnă FC Xeroxul.
FC Xeroxul este club sportiv care are propria sa școală de fotbal, una de succes. Antrenamentele se fac în complexul sportiv Steaua, cu care FC Xeroxul a semnat un contract. Pentru Liga 1, FC Xeroxul a mers mai departe și a închiriat stadionul Steaua. Nu a întâlnit nicio piedică în momentul în care a încercat să facă acest lucru, pentru că, în relația cu clubul Steaua București, FC Xeroxul a fost un partener excelent. Și-a plătit mereu datoriile la timp, a tratat cu respect clubul gazdă și niciodată nu a încercat să îl fure.
Dar de unde vin banii pe care îi are FC Xeroxul pentru a plăti chiria în complexul sportiv Steaua? Încă din Liga 4, Ionuț a considerat că fotbalul este o unealtă de marketing excelentă. Așa că s-a folosit de FC Xeroxul pentru a-i face reclamă companiei Xeroxul Ghencea. Cum presa a tot scris despre această echipă, România a aflat despre compania Xeroxul, care a ajuns să aibă tot mai mulți clienți, deci tot mai mulți bani.
Pentru publicitatea excelentă pe care o face pentru compania Xeroxul, clubul FC Xeroxul primește 1 milion de euro în fiecare an. Bineînțeles, clubul și compania sunt aceeași entitate. Astfel că milionul de euro este de fapt bugetul de marketing al companiei. Tot bugetul merge în activitățile de fotbal, pentru că Ionuț e mulțumit de ceea ce primește în schimb. Cu acești bani, FC Xeroxul își plătește toate costurile.
Vedem deci că FC Xeroxul respectă toate cerințele FRF pentru a primi Licență de Liga 1. Nu are jucători profesioniști, e adevărat. Dar regulile FRF și LPF nici măcar nu cer asta. FC Xeroxul e club profesionist doar în teorie. Și poate nici atât. E profesionist doar dacă cineva interpretează legea sportului în sensul că orice club organizat ca SA e automat profesionist, indiferent dacă sportivii săi sunt amatori sau nu.
Este însă evident că nu forma de organizare dă caracterul profesionist al unui club sportiv. Acesta e dat de sportivii care joacă pentru acest club. Dacă ei sunt profesioniști, clubul e profesionist. Dacă ei sunt amatori, atunci clubul nu poate fi altceva decât un club amator.
FC Xeroxul nu plătește nici măcar un leu ca salariu pentru cei care intră pe teren purtând tricourile sale. Le achită deplasările, plătește taxele de afiliere și licență, plătește și celelalte costuri, dar atât.
Cum totul este în regulă, cum FC Xeroxul respectă cele 9 articole despre care am scris la început, clubul lui Ionuț primește Licența de Liga 1. De asemenea, se afiliază și la LPF. Nimeni de acolo nu comentează. FC Xeroxul e SA, deci trebuie să fie ok.
Astfel, clubul amator FC Xeroxul, ajunge să joace în Liga 1. În primul meci întâlnește FC Fcsb. Pierde din păcate partida, după ce arbitrul dă în minutul 98 un penalty pentru echipa din Berceni. Arbitrul a văzut în careu un fault care nu a avut loc. Asta este. Bine ai venit în Liga 1, FC Xeroxul!
Dacă povestea noastră vi se pare exagerată, vă rugăm să vă gândiți puțin la situația unui club precum Gaz Metan Mediaș, adică un club cu grave probleme financiare, care joacă în Liga 1, dar care le dă drumul jucătorilor, pentru că nu îi mai poate plăti. Pentru a termina sezonul, acest club ar juca doar cu juniorii, adică cu sportivi amatori, sportivi legitimați la club, dar care nu au contracte de profesioniști.
Mai este acest club unul profesionist? Oricum ar fi, el poate juca în Liga 1, cu toate problemele sale. Însă un club ca Steaua București, club fără datorii, fără probleme, cu stadion propriu și academie de top, nu poate.
