CRUYFF IN GHENCEA !

Articol realizat de Clement Peter și publicat pe site-ul său, Freejournalist.eu, în data de 9 iulie 2015. 

Dacă în ultimii 7-8 ani toate echipele mari care au venit in Ghencea şi-au luat raţia de puncte şi şi-au făcut norma de goluri, acelaşi lucru se poate spune şi de perioada anilor ’70 cand a fi eliminat din primul tur din competiţiile europene era ceva normal,diferenţa era prea mare…ca şi azi de altfel, dar atunci nu se mai dramatiza ca acum, se recunoştea cu fair-play superioritatea fotbalului din vest, era un fel de resemnare; echipele mari se impuneau fară probleme, iar marile vedete continentale işi demonstrau clasa şi pe terenurile noastre.

Un nume greu cu care Steaua a dat piept in 1977 a fost FC Barcelona. In prima manşa a Cupei UEFA, la Bucureşti, pe 28 septembrie se juca meciul retur dintre cele două echipe.Dacă amintim scorul meciului tur, 5-1 pentru Barca, era clar că cei care umpleau la refuz tribunele din Ghencea veniseră sa vadă la lucru echipa catalană şi mai ales pe marea lor vedetă olandezul Johan Cruyff, care se transferase în Spania în 1973 după ce cucerise “tot” cu Ajax Amsterdam. In acei ani el era dorit de toate cluburile mari din lume, oferta cea mai tentantă venind tot din Spania de la Real Madrid, dar Cruyff, constiintă etică si civică deosebită, refuza Real-ul pentru că era asociat cu numele dictatorului Franco si alege Barcelona unde face istorie. A facut istorie şi in Ghencea !

Maniera impresionantă cu care-şi dirija coiechipierii in teren la fel ca un şef de orchestră cu mainile tot timpul pe sus, sprinturile scurte, demarcarile fulgeratoare urmate de driblinguri încantatoare, l-au făcut pe Liţă Dumitru care atunci era capitanul roş-albaştrilor, să afirme că : “ dintre toţi adversarii intalniţi, Cruyff a fost cel mai greu de marcat şi ţineţi cont că l-am marcat şi pe Pele în Mexic !” Meciul a fost practic o lecţie de fotbal predată de Johan cel Mare, scorul de 3-1 pentru spanioli neinteresand pe nimeni, lumea aplaudând fiecare gest tehnic al olandezului. Pentru statistică sa menţionăm că el a deschis scorul in minutul 24 după care Dumitru egalează din penalty –minutul 36, iar Asensi şi Sanchez punctează după pauză. Egalul inregistrat la pauză dădea speranţe suporterilor că ar putea asista la o minune, o victorie a Stelei in cel mai bun caz, pentru că despre calificarea in turul doi nu se putea discuta avându-se in vedere scorul de la meciul tur. Dar fotbalul inventat şi reinventat de Johan Cruyff la Ajax la inceputul anilor ’70 a vrăjit şi tribunele din Ghencea, Barcelona impunandu-se clar, ajungand in anul urmator pană in semifinalele Cupei Uefa unde au fost eliminaţi de …olandezii de la PSV Eindhoven dupa 3-0 si 1-3, aceştia câstigând in final şi trofeul. Oricum şi in acel an Cruyff a fost desemnat cel mai bun fotbalist al Europei. Un alt imens fotbalist fară de care Cruyff n-ar fi realizat aceste performanţe a fost Johan Neeskens despre care autorul articolului de faţă păstrează o amintire la fel de vie ca si cea legată de evoluţia lui Cruyff. Mai precis,  inaintea inceperii meciului din Ghencea, Neeskens a efectuat de unul singur un antrenament de o oră pe terenul de joc, abia apoi ceilalti coiechipieri i s-au alaturat in clasica incalzire de o jumatate de oră Impresionant! Generoşi in effort, generoşi in exprimarea artistică, ei faceau tot pentru a încanta publicul, chiar fotbaliştii noştri cadeau şi ei într-o stare de admiraţie şi totuşi nu se umileau alergand dupa marile vedete olandeze sa schimbe tricourile ! Si  pe stadionul Steaua evoluase atunci : “Cel mai mare fotbalist al lumii din toate timpurile, Johan Cruyff ”, afirmaţie făcută de cel care-l marcase – Liţa Dumitru, imortalizat in compania “Olandezului zburator” la schimbul de fanioane dupa cum se vede şi-n fotografia document pe care site-ul nostru o publică azi.

Text si foto : Clement Peter – freejournalist.eu

Clement Peter și Eroii de la Sevilla, la întoarcerea în România

Clement Peter a fost cel mai mare suporter stelist din toate timpurile. Un om de presă adevărat, fotojurnalist care a surprins în fotografiile sale cei mai importanți ani din istoria Stelei, Clement a iubit clubul nostru cu o pasiune care nu poate fi egalată. A fost mereu alături de Steaua și mereu a încercat să o apere de cei care au vrut să îi facă rău. Din păcate, s-a stins din viață în 2020. A lăsat în urma sa numeroase poze și articole, comori adevărate pentru toți cei care iubesc Steaua București. Pentru a nu pierde aceste comori, am decis să le descărcăm de pe fostul site al lui Clement, freejournalist.eu, care astăzi, din păcate, nu mai e activ, și să le republicăm.

Pentru toată munca depusă în slujba Stelei, Clement Peter merită un loc alături de marile legende ale clubului nostru.