palmares fcsb niciun titlu FC FCSB NU ARE NICIUN TROFEU ÎN PALMARES

Încheierea deciziei din dosarul pentru palmaresul Stelei București

iulie 23, 2021 · by Steaua Libera · in Articole

Mai jos puteți citi întreaga încheiere a deciziei date în data de 28 iunie, în procesul prin care Steaua București a cerut recunoașterea palmaresului. Aceasta conține câteva informații interesante.

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III-A CIVILA ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr. ____________

(_________)

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 14.06.2021

Curtea constituită din:

Președinte – E____ A____ P___

Judecător – M______ G_______

Grefier – P____ C_______ T___

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulate de apelanta-pârâtă S.C. FOTBAL CLUB FCSB S.A. (fostă FOTBAL CLUB STEAUA BUCUREȘTI S.A.), împotriva sentinței civile nr. 1628/05.07.2019 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în dosarul nr. ____________, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C_____ C______ AL ARMATEI „STEAUA BUCUREȘTI” (U.M. _____ BUCUREȘTI).

Cauza are ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă apelanta-pârâtă S.C. FOTBAL CLUB FCSB S.A., prin avocat C______ A_____, în baza împuternicirii avocațiale _______ nr. _______/28.03.2019, aflată la fila 38 din dosar, și prin avocat I____ D__, în baza împuternicirii avocațiale _________ 0 ______, aflată la fila 1 – vol II, intimatul-reclamant C_____ C______ AL ARMATEI „STEAUA BUCUREȘTI” (U.M. _____ BUCUREȘTI), prin consilier juridic Talpan F_____-C_____, în baza delegației aflată la fila 158 din dosar, intervenienta Asociația A_____ A___ A__, prin avocat A___ O____, în baza împuternicirii avocațiale _______ nr. _______/11.02.2021, aflată la fila 2 – vol. II, și intervenienta B________ B______ B_____, prin președinte B_____ V_____ B_____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Intervenientele, prin reprezentanți, depun la dosarul cauzei înscrisuri, pe care le comunică și celorlalte părți.

Intimatul-reclamant, prin consilier juridic, solicită instanței să ia act de faptul că intervenientele sunt decăzute din probă întrucât instanța s-a pronunțat deja în sensul admiterii probei cu înscrisurile existente la dosarul cauzei. Mai mult decât atât, înscrisurile ce i-au fost comunicate nu sunt certificate pentru conformitate cu originalul, iar unele dintre acestea se regăsesc la dosarul cauzei.

Intervenienta B________ B______ B_____, prin președinte, apreciază că potrivit art. 65 alin. 2 din Codul de procedură civilă este în drept de a propune probe noi pe care le consideră relevante în raport de obiectul cauzei.

Apelanta-pârâtă, prin avocat, apreciază că probele depuse la acest termen de judecată sunt utile soluționării cauzei și nu întârziere judecata.

Curtea pune în vedere intervenientelor, prin reprezentanți, să procedeze la certificarea înscrisurilor.

Intervenienta Asociația A_____ A___ A__, prin avocat, arată că a depus aceste înscrisuri în susținerea excepțiilor de ordine publică ridicate, respectiv a inadmisibilității acțiunii în constatare raportat la motivele de fapt și de drept invocate prin acțiune și considerentele instanței de fond, potrivit art. 35 alin. 2 Cod procedură civilă, precum și a necompetenței materiale generale a instanței de judecată raportat la obiectul cauzei deduse judecății potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 2 pct. 1 Cod procedură civilă, art. 35 și art. 36 din Legea nr. 69/2000, art. 46, 58 și 75 din Regulamentul și Statutul FRF, având în vedere că ambele părți sunt supuse ca urmare a afilierii la FRF, că ambele părți sunt înființate potrivit dispozițiilor Legii nr. 69/2000. Precizează că Statul este descărcat de pe site-ul FRF, ediția 2018.

La interpelarea Curții, apelanta-pârâtă, prin consilier juridic, arată că nu solicită un termen pentru a lua la cunoștință de aceste înscrisuri.

La interpelarea Curții, intervenientele, prin reprezentanți, arată că o parte din înscrisurile depuse astăzi sunt deja la dosarul.

Curtea încuviințează depunerea numai a înscrisurilor care nu se regăsesc la dosarul cauzei, restul fiind restituite intervenientelor.

Apelanta-pârâtă, prin avocat, depune la dosarul cauzei dovada cheltuielilor de judecată.

Intervenienta Asociația A_____ A___ A__, prin avocat, solicită instanței să ia act de faptul că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Apelanta-pârâtă S.C. FOTBAL CLUB FCSB S.A. (fostă FOTBAL CLUB STEAUA BUCUREȘTI S.A.), prin avocat, solicită admiterea apelului și, în principal, restituirea cauzei la instanța de fond, întrucât aceasta nu a analizat petitul principal din cererea conexă.

La interpelarea Curții de unde rezultă că a cerut în cererea conexă ceea ce afirmă acum în motivele de apel cu privire la o anumită perioadă de timp, apelanta-pârâtă, prin avocat, arată că cererea conexă s-a depus la 23.10.2018 și a format obiectul dosarului nr. _____/3/2018 înregistrat pe rolul Secției a III-a Civilă a Tribunalului București. A solicitat „să se pronunțe o hotărâre prin care să se constate că reclamantul este titularul dreptul de a utiliza în scopuri comerciale și sportive palmaresul fostei echipe de fotbal profesionist Steaua București, precum și toate derivatele sportive ce rezultă din acestea în calitatea sa de unic continuator al activităților fotbalistice ale acestei echipe.”

Tot la interpelarea Curții, arată că spunând „palmaresul fostei echipe” nu s-a limitat la o perioadă de timp. „F____ echipă” este actuala echipă deținută de FCSB. De aceea prin acțiunea din 2018 a solicitat constatarea întregului palmares, din 1947 până în 2018. În subsidiar, instanța putea să admită în parte și să constate existența palmaresului din 2003 la zi, în 2018 în favoarea sa. Din punctul său de vedere, cererea este suficient de clară, a solicitat palmaresul la zi, în principal din 1947 până în 2018, nimic nu oprea instanța să admită acțiunea în parte, din 2003 în 2018 să constate că palmaresul se află în favoarea sa. A constatat că instanța nu s-a pronunțat pentru această perioadă, 2003-2018, pentru că nu a înțeles, însă părerea sa este că a fost clar petitul cererii conexe.

Arată că o echipă, căreia i s-a asigurat continuitate din 1947 până în 2018, are un singur palmares. Dacă nu ar fost FCSB să asigure continuitatea echipei Steaua în 2003 când a preluat-o, nu s-ar mai fi contestat. De aceea teza sa probatorie este în sensul că pentru o echipă de fotbal căreia i s-a asigurat continuitatea palmaresul este unic, el nu aparține diferitelor entități care au deținut clubul pentru anumite perioade. Persoana juridică care preia și continuă activitatea fotbalistică și competițională preia întreg palmaresul, pentru că palmaresul este unic.

În continuare, în subsidiar, solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de CSA și să se admită cererea de chemare în judecată formulată de FCSB. Apreciază că CSA nu are un interes în formularea cererii de chemare în judecată inițială, pentru că CSA a închis secția de fotbal în 1998 ca urmare a unor modificări legislative pe care tocmai acesta le-a propus și le-a aprobat. Acel Regulament de fotbal din 1996 a apărut pe piața din România la inițiativa CSA-ului, făceau parte din forumul-ul pe care l-au aprobat și în 1998, întrucât acel regulament spunea că un club profesionist de fotbal nu poate fi deținut de o entitate de fotbal de drept public au înființat acest ONG – Asociația Fotbal Club Steaua, au închis tot departamentul de fotbal și au transferat toată secția. Aici nu este de acord cu instanța de fond care reține cu autoritate de lucru judecat hotărârea de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că nu există identitate între cauză și părți. Interesul trebuie să fie prezent, actual, or, în 1998 CSA și-a închis secția de fotbal. Apreciază că interesul este unul ilegal, nelegitim pentru că în 2017 CSA a înființat o echipă de fotbal privată, neprofesionistă, activă în L___ IV, în prezent fiind în L___ II. Spune că scopul ei este ilicit pentru că în această cauză vor să se constate că pretind palmaresul din 1947 până în 2003 înființând o nouă echipă în 2017, cumva să aducă în mintea publicului că acel palmares din trecut este preluat de noua echipă din 2017, ceea ce din punctul său de vedere este ilegal, de aceea este lipsită de interes o cerere de chemarea în judecată în constatarea palmaresului în patrimoniul CSA în acea perioadă.

Cu privire la excepția inadmisibilității, arată că prin cererea de chemare în judecată CSA solicită să i se constate o stare de fapt, practic să i se constituie un drept, nu să i se recunoască, pentru că nu are acel drept și aici se referă la cel din perioada 1998-2003. Este notoriu, necontestat de părți că CSA a închis secția de fotbal în 1998. Instanța de fond i-a acordat palmaresul până în 2003. În perioada din 1998 și 2003 CSA nu a activat deloc în fotbal. De aceea cererea de chemare în judecată și constatarea dreptului este inadmisibilă.

În ceea ce privește motivele de apel ale sentinței instanței de fond arată că se contestă susținerile instanței potrivit cărora palmaresul și drepturile derivate ale acestuia a fi drepturi patrimoniale. Potrivit DEX, palmaresul reprezintă o listă în care se înscriu succesele sau victoriile obținute de o entitate. A considerat și consideră și în prezent că instanța de fond în mod neîntemeiat a considerat acest palmares a avea un titlu economic. Este și motivul pentru care în contabilitatea CSA nu se regăsește ca și activ.

Instanța de fond i-a contrazis atunci când a afirmat că însăși continuitatea activității are semnificația preluării palmaresului. Așa cum a mai spus, aceasta este teoria sa și este în concordanță cu acea sentință a Curții de Apel Timișoara, constituind jurisprudență și izvor de drept conform Codului de procedură civilă, că cel care asigură continuitatea preia întreg palmaresul. Dacă FCSB din 2003 nu ar fi preluat și continuat până astăzi activitatea fotbalistică competițională a echipei de fotbal Steaua nu s-ar mai fi vorbit din 2003 de echipa de fotbal Steaua, de niciun palmares.

De asemenea, mai critică hotărârea instanței de fond și cu privire la autoritatea de lucru judecat, hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu are nicio legătură cu prezenta cauză.

Faptul că în considerente se regăsește la un moment dat și o mențiune cu privire la palmares, arată că nu a făcut obiectul cauzei, instanța a depășit obiectul cu care a fost sesizată. A făcut o paralelă nepermisă între materia dreptului de proprietate intelectuală și palmares, palmaresul nu se regăsește în dreptul de proprietate intelectuală.

Consideră că se impune admiterea apelului și restituirea cauzei instanței de fond pentru că nu s-a pronunțat pe perioada cuprinsă între anul 2003 și data depunerii cererii de chemare în judecată – 2018.

La interpelarea Curții, apelantul-pârât, prin avocat, precizează că, din punctul său de vedere, palmaresul corespunde definiției din DEX, este un cumul de premii, diplome care nu au valoare economică. FCSB a deținut fizic de la CSA cupele și medaliile, diplomele. La momentul preluării le-au predat fizic. Consideră că un trofeu nu are în sine o valoare economică, ci reprezintă altceva, la nivel subiectiv. Arată că include în palmares dreptul de a figura într-o anumită divizie în sezonul următor și că acesta nu are valoare patrimonială.

În continuare, având cuvântul cel de-al doilea reprezentant al apelantei-pârâte, arată că dreptul de participare într-o anume competiție, L___ I sau competiția europeană, implică apartenența acestui palmares. Nu poți, raportat la normele ce reglementează activitatea fotbalistică, nu poți să fii invitat să participi în L___ I decât după trecerea unor etape. În mod normal dacă în 1998 nu s-ar fi transmis dreptul asupra palmaresului noii entități, noua entitate ar fi trebuit, conform Regulamentului privind organizarea activității fotbalistice, să înceapă din L___ IV. Acea convenție, tranzacție a părților, nu produce niciun efect în absența transmiterii palmaresului pentru că părțile nu puteau să eludeze normele FRF și normele UEFA, nu puteau tranzacționa ceva ce nu le era permis de lege. Deci, în absența transmiterii dreptului asupra palmaresului acea clauză era nulă pentru că contravine legii. Raportat la Regulamentul FRF și normele UEFA în situația în care Fotbal Club Steaua în 1998 desființase secția de fotbal orice entitate necreată care nu deținea palmaresul, tradiția istorică a fostei entități nu putea să continue activitatea în L___ I și în competiția europeană. Există aceeași situația în ceea ce privește Universitatea C______, echipa care deține palmaresul a fost exclusă din competiție, a fost înființată o altă echipă, s-a dat o derogare ca această echipă să nu înceapă competiția din L___ V, ci din L___ II, însă această echipă până nu a ars toate etapele impuse de Regulamentele UEFA nu a putut participa în competiția europeană.

La interpelarea Curții dacă este posibil ca dintre toate elementele plauzibile ale palmaresului să prezinte interes real doar acest drept de a participa în altă competiție și ce altceva identifică părțile ca fiind importat în acest palmares, apelanta-pârâtă, prin avocat, arată că acest proces este important pentru toți suporterii echipei Steaua București. De asemenea, sunt chestiuni economice care depășesc acest aspect al trofeelor. Domnul avocat s-a referit la o definiție a palmaresului din DEX doar pentru faptul că doctrina nu a stabilit o definiție a acestui drept. Consideră că cheia dezlegării acestei spețe este tratarea corectă a naturii juridice a acestui palmares. Palmaresul reprezintă tradiția istorică, este mai mult un element de statistică, cuprinde o componentă de renume. Dacă acest palmares este un activ patrimonial cum instanța de fond a reținut, se pune problema care este calea de a materializa acest drept. Obiectul cauzei este o acțiune în constatare în care se afirmă că reclamanta nu deține palmaresul și solicită instanței să se constate că este în drept să-l dețină. Afirmă faptul că detentor al acestui palmares, fără drept în viziunea sa, ar fi Fotbal Club FCSB. Afirmația este expresă că Fotbal Club FCSB deține acest palmares. Se pune problema, dacă palmaresul este un activ necorporal, care este calea reclamantului de a-și valorifica acest drept. Acțiunea în constatare nu. pentru că are calea unei acțiuni în realizare.

Toată apărarea reclamantei și a observat că și instanța de fond se raportează la faptul că nu ar exista un act din care să rezulte transmiterea dreptului acestui palmares în cele două etape, în 1998 de la C_____ C______ Steaua București către asociația nou înființată și în 2003 de la asociație către actuala FCSB. Se pune problema dacă trebuie încheiat un act în formă scrisă ad validitatem pentru transmiterea acestui palmares sau actul juridic în sensul de negotium iuris se poate demonstra prin administrarea de probatorii. În ceea ce privește administrarea de probatorii are un început de probă scrisă, astăzi s-a depus Statutul noii asociații înființat în care la art. 1 se reglementează faptul că se va prelua de noua entitate tradiția glorioasă și istorică, în esență palmaresul. În opinia sa, acel act atestă transmiterea dreptului asupra palmaresului.

Dincolo de acest act, solicită Curții să aibă în vedere că, așa cum a reținut instanța de fond, FRF reprezintă o autoritate, dar modul în care interpretează efectele juridice ale unui act nu constituie izvor de naștere sau nu a unui drept. Toate probele se coroborează și demonstrează acest negotium iuris încheiat între părți având ca obiect transmiterea dreptului asupra acestui palmares. La dosarul cauzei există un înscris emanând de la partea adversă prin care arată că nu înțelege să formuleze calea de atac a apelului împotriva hotărârii de la Tribunalul București prin care se adoptă noul act constitutiv al asociației sportive, justificat de faptul că această asociație va prelua activitatea vechii secții de fotbal a Clubului Steaua pentru a nu întârzia și a putea să participe în competiția europeană. Își manifestă acordul de voință ce face obiectul negotium iuris privind translatarea dreptului de proprietate asupra acestui palmares, îmbracă o formă scrisă și expresă. Se face referire strict la participarea în competiția europeană, la faptul că vrea să se adopte această nouă formă de organizare cât mai repede pentru ca noua echipă să poată prelua toate drepturile și obligațiile vechii entități.

De asemenea, solicită să se observe că, începând cu anul 1998, și este de notorietate publică, noua entitate a participat în competiția europeană, în campionat, a jucat pe același stadion, a beneficiat de aportul acelorași suporteri. Din 1998 și până în 2017 nimeni nu a contestat aceste aspecte care sunt de notorietate. C_____ C______ al Armatei nu a făcut absolut niciun demers, nici formal, nici la nivel declarativ, cu privire la faptul că noua entitate participă în competiții în continuarea activității vechii entități, că se numește Steaua București, că beneficiază/uzează de acest palmares pentru că fără a uza de acest palmares ar fi trebuit să înceapă competiția din L___ județeană și nu putea participa în competiția europeană. Nu există niciun fel de justificare de ce timp de 20 de ani nu s-a contestat în niciun fel participarea noii entități în competiție.

Consideră că toate aceste probe coroborate, faptul că FRF a dat eficiență, dovedesc pe deplin acordul de voință dintre părți în ceea ce privește translatarea dreptului de proprietate asupra palmaresului. Deosebit de important este ca instanța de judecată, aplecându-se spre normele specifice, normele speciale ale dreptului sportiv, să înțeleagă faptul că în absența deținerii de către noua entitate a acestui palmares nu putea să participe în continuare în competițiile naționale și europene, beneficiind an de an de coeficientul UEFA.

Intervenienta B________ B______ B_____, prin președinte, solicită ca în virtutea prevederilor art. 480 din Codul de procedură civilă să se dispună admiterea apelului formulat de către apelanta-pârâtă, să se desființeze sentința Tribunalului București și să se dispună trimiterea spre rejudecare, achiesând la concluziile de trimitere spre rejudecare în ceea ce privește cererea conexă și anume că nu s-a pronunțat instanța de fond asupra tuturor aspectelor antamate în respectiva cerere.

În subsidiar, solicită ca rejudecând să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată formulată de C_____ C______ al Armatei Steaua ca acțiune în constatare. Pentru a preciza aceste concluzii apreciază că trebuie să facă apel la anumite momente cheie care din perspectivă juridică pot însemna negotium iuris. De când a lecturat încheierea interlocutorie pronunțată asupra probelor din prezenta cauză în faza de atac a apelului și-a tot pus problema aceasta de negotium iuris și într-adevăr este o problemă care suscită cea mai mare importanță în prezenta cauză.

Așa fiind, trecând peste aspectele de fotbal european în care nu se pune problema palmaresului când o entitate trece de la o formă de organizare la alta, de exemplu echipa Manchester United, care fiind sub forma de organizare a unei entități juridice, crede că tot o formă de entitate fără scop patrimonial, în 1992 s-a înființat Manchester United Limited ca societate comercială și care a preluat în întregime tot ce a deținut entitate juridică anterioară, palmares, culori, loc în campionatul Angliei, loc în Cupele Europene.

Curtea atrage atenția intervenientei să-și limiteze susținerile asupra motivelor de apel/cererii de intervenție.

Intervenienta, prin avocat, arată că în 1992 odată cu dispariția regimului comunist s-a întâmplat un fenomen la nivelul Europei de Est și anume toate federațiile din această parte a lumii au fost obligate să-și ralieze prevederile statutare la prevederile occidentale ale UEFA.

Curtea atrage atenția intervenientei asupra faptului că nu a fost combătută situația de fapt.

Intervenienta, prin avocat, arată că în 1998 C_____ C______ al Armatei Steaua pentru a nu risca excluderea din competiția internă și mai ales din Cupele europene a dat curs unei noi forme de organizare a secției de fotbal, care nu beneficiază de personalitate juridică, nu a beneficiat nici atunci și nu beneficiază și nici acum noua secție înființată prin Regulamentul din 2013. Secție de fotbal care a fost transferată în ceea ce privește activitatea sa, folosirea gratuită a bazei sportive de antrenament și de discutare a meciurilor pe teren propriu și cel mai important preluarea în întregime a tradițiilor glorioase ale secției de fotbal care tocmai s-a desprins de C_____ C______ al Armatei. Acesta este un moment și ca negotium iuris are o importanță covârșitoare în soluționarea problemei palmaresului acestei echipe de fotbal. Echipă de fotbal care s-a înființat odată cu înființarea Clubului Sportiv al Armatei în 7 iulie 1947 și care și-a continuat activitatea sub egida acestui Club al Armatei care a avut diverse forme de organizare juridică de-a lungul timpului.

Curtea atrage atenția intervenientei că îi va limita timpul dacă nu-și sintetizează concluziile pe motivele de apel.

Intervenienta, prin avocat, cu privire la înțelesul cuvântului palmares, arată că în DEX prin acest termen se înțeleg succesele, victoriile obținute de o anumită entitate sau persoană într-o anumită competiție sau într-un alt fel de concurs de genul acesta. Pe plan sportiv fotbalistic, într-adevăr victorii și succese sunt trofeele câștigate. Pe de altă parte și în plus față de trofeele efectiv câștigate sunt locul ocupat în clasament, eventualele promovări dintr-o ligă inferioară într-una superioară și mai ales participarea în Cupele Europene.

În ceea ce privește primul aspect și anume al trofeelor câștigate AFC Steaua București ca entitate nou înființată în anul 1998 a preluat în întregime de la C_____ C______ al Armatei Steaua fizic cupele câștigate. Ulterior, prin intrarea în vigoare a OG nr. 26/2000 această asociație fără scop patrimonial a ieșit a ieșit de sub orice autoritate a Ministerului Apărării Naționale. Dacă până atunci exista autoritatea că Ministrul Apărării Naționale putea să semneze cum a fost acea adresă înaintată către Tribunalul București prin care să se urgenteze înființarea în noua formă a Asociației Fotbal Club Steaua București tocmai ca să nu fie exclusă din Cupele Europene, ulterior anului 2000, ulterior intrării în vigoare a OG nr. 26/2000 Asociația Fotbal Club Steaua București a fost o entitate de drept privat, cum sunt toate celelalte entități de drept privat.

Curtea limitează susținerile intervenientei la 3 minute, întrucât în motivele de apel nu este contestată această situație de fapt, ci este vorba de conținutul palmaresului și de efectele lui juridice, de natura juridică.

Intervenienta, prin avocat, arată că în noțiunea de palmares pe lângă cupe _________________ clasament și coeficientul UEFA. În ceea ce privește coeficientul UEFA arată că este de notorietate și se găsește și pe site-urile indicate pe înscrisurile depuse astăzi că acestea se calculează pe 5 ani anteriori. Pe cale de consecință, 5 ani anteriori sezonului 1998-1999 începe din 1993-1994, coeficient UEFA care este luat în seamă de către acest for continental și de către forurile naționale în calcularea coeficientului echipei Steaua care activa sub egida AFC Steaua București și nu CSA. Acordul de transmitere a acestui palmares este în primul rând desprinderea secției de fotbal, iar în al doilea rând aprobarea Statutului AFC Steaua București în care se prevede că această entitate nouă preia în întregime tradițiile glorioase ale fostei secții de fotbal din cadrul Clubului Sportiv al Armatei. Cel mai important aspect e că s-a predat coeficientul european pe 5 ani anteriori. Mai mult decât atât, pentru o echipă care participă în Cupele Europene nu i se ia în calcul doar coeficientul european în ipoteza în care a și câștigat o cupă europeană. În ipoteza în care a și câștigat o cupă europeană se mai adaugă un punctaj care este explicat în înscrisurile depuse astăzi. Echipei Steaua, fie că a activat sub egida CSA, fie că a activat sub egida AFC din 1998 până în 2003, fie că activat din 2003 încoace sub egida ______________________ sau actualmente FCSB SA i s-a luat în considerare câștigarea Cupei Campionilor Europeni. I s-a luat în considerare asta tocmai pentru că CSA a transmis în 1998 și ca să nu riște excluderea echipei de fotbal din aceste competiții a fost de acord cu înființarea asociației căreia i-a transmis palmaresul. Pe de altă parte, nici în L___ I sau în Cupa României nu avea drept de participare din prima decât în ipoteza în care ar fi parcurs aceste faze de L___ V, L___ IV etc.

Pe cale de consecință, apreciază că în noțiunea de palmares _____________________________ în clasament ca un corolar al succesului și coeficientul EUFA care a fost preluat pe 5 ani anteriori. Este de notorietate acest aspect că se preia pe 5 ani anteriori și, prin urmare, acesta a asigurat continuitatea palmaresului și palmaresul în sine a fost transmis prin acte juridice exprese. Pe de o parte, actul juridic constând în Statutul Asociației Fotbal Club Steaua București avizat și însușit de Ministerul Apărării Naționale și de C_____ C______ al Armatei și ulterior prin tranzacția judiciară în care Fotbal Club Steaua București SA sau actual FCSB SA a preluat toate drepturile și obligațiile de la AFC. Printre drepturi se afla și dreptul asupra tradițiilor glorioase și asupra coeficientului UEFA, asupra locului în clasament și asupra lotului de jucători.

Curtea ridică cuvântul reprezentantului intervenientei B________ B______ B_____ și acordă cuvântul intervenientei Asociația A_____ A___ A__.

Intervenienta Asociația A_____ A___ A__, prin avocat, apreciază că, pornind de la susținerea instanței de fond că ambele părți dețin palmaresul echipei de fotbal Steaua București pentru 1947, este important a se stabili în prezenta cauză dacă asociația a transmis FCSB SA la înființare și palmaresul echipei Steaua București. Instanța de fond s-a pronunțat asupra unui fapt juridic și nu asupra unui drept. Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 2 Cod procedură civilă instanța nu ar fi trebuit să primească cererea de chemare în judecată, ci ar trebui să respingă cererea ca inadmisibilă.

În altă ordine de idei, plecând chiar de la petitul acțiunii s-a solicitat de către reclamantă să se constate că palmaresul echipei de fotbal al Clubului Sportiv al Armatei de la înființare -1947 și până în anul 2003 îi aparține. Deci, palmaresul este echipei, nu al reclamantei. Raportat la acest aspect, consideră că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la ceea ce s-a cerut.

În ceea ce privește excepția de necompetență generală materială a instanței de judecată, arată că acest palmares este evidențiat și reglementat de jurisdicția sportivă.

La interpelarea Curții, intervenienta, prin avocat, arată că invocă această excepție cu privire la apel și justifică excepția lipsei de interes pe care apelanții au invocat-o în cauză. Reclamanta nu justifică un interes actual.

Curtea arată că această excepție va fi avută în vedere ca motiv de apel de ordine publică pe apelul apelantei-pârâte.

Intervenientei Asociația A_____ A___ A__, prin avocat, arată că în prezenta cauză există o reclamantă și o pârâtă care sunt persoane juridice, una de drept public, alta de drept privat, sunt înființate și funcționează potrivit unor legi diferite, însă, având în vedere că ambele au obținut certificat de identitate sportivă, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 69/200 și pentru că ambele sunt afiliate FRF atunci este obligatoriu să se supună regulamentului pe care l-au aprobat prin afiliere. În Regulamentul FRF și Legea nr. 69/2000 există dispoziții exprese privind jurisdicția, competența și cine judecă litigiile. Arată că reclamanta nu solicită palmaresul CSA, ci palmaresul echipei de fotbal.

Intimatul-reclamant C_____ C______ al Armatei „Steaua București” (U.M. _____ București), prin consilier juridic, solicită respingerea apelului și menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală, întrucât, prin tot probatoriul administrat a demonstrat că palmaresul aferent perioadei 1947-2003 îi aparține. Instanța de fond în mod corect a constatat că prin protocolul încheiat în anul 1999 Asociația non-profit a primit în esență dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați la aceasta angajații fostei secții de fotbal profesionist, au fost transferate datoriile și creanțele contractate înainte de anul 1988 în legătură cu această secție de fotbal, însă nu s-a transferat patrimoniul Clubului Sportiv al Armatei Steaua la asociația non-profit. Acest lucru este prevăzut inclusiv în pagina 19 din hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3425/03.12.2014.

FCSB nu a demonstrat prin niciun act, înscris transferul palmaresului, vânzarea lui. În mod corect Tribunalul București a constatat că la înființarea asociației C_____ C______ al Armatei „Steaua București” a transmis anumite elemente determinate în patrimoniul său, nu a înstrăinat întreg patrimoniul aferent activității de fotbal, nu a transmis acesteia și palmaresul echipei de fotbal conform actelor constitutive și celorlalte înscrisuri care privesc înființarea AFC. Instanța a constatat că s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat transmiterea dreptului de folosință a unor spații, a fost detașați anumiți angajați, nefiind vorba despre transferul patrimoniului Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” la înființarea asociației non-profit. Instanța a stabilit că sintagma asociația non-profit continuă activitatea sportivă de performanță a secției de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” este una generică și nu se poate reține transferul palmaresului. Acest lucru rezultă din pagina 25 a sentinței Tribunalului București.

În mod corect Tribunalul București a stabilit că palmaresul nu este un accesoriu drepturilor federative asupra jucătorilor, pentru că indiferent de modalitățile intervenite în intervenite în compunerea echipei de fotbal, de exemplu prin transferul unuia, mai multor sau tuturor jucătorilor, nu intervine nicio schimbare în persoana titularului drepturilor asupra palmaresului. Trofeele câștigate de echipele de fotbal nu aparțin sportivilor care compun echipa de fotbal, ci clubului căruia îi aparține echipa.

FCSB și-a atribuit palmaresul echipei de fotbal care aparține Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București”, deși acesta nu a fost cesionat, vândut, transferat, neexistând vreun document în acest sens. A utilizat fără drept marca, numele și palmaresul Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București”, încălcând în mod continuu și flagrant deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Tribunalul București, decizii definitive și irevocabile, obligatorii.

Tradiția glorioasă la care face referire apelanta-pârâtă înseamnă de fapt obiceiuri, datini și credințe transmise prin viu grai în nici un caz palmaresul.

În ceea ce privește motivele de apel, solicită respingerea excepției lipsei de interes, a inadmisibilității, precum și a excepției lipsei calității procesuale active.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes, solicită respingerea acesteia pentru că are interes în promovarea acestei acțiuni, întrucât FCSB se consideră parte din istoria Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București”, iar B_____ anunță în presă că palmaresul îi aparține.

Curtea atrage atenția intimatei-reclamante să-și sintetizeze concluziile, întrucât nu va putea citi întâmpinarea de 50 pagini integral.

Intimata-reclamantă, prin consilier juridic, arată că palmaresul este un element al mărcii, aspect decis de Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește pronunțarea deciziei nr. 3425/03.12.2014. Precizează că în primul rând urmărește să păstreze istoria intactă a Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București”, o istorie de 70 de ani. Dorește să continue ceea ce au realizat sportivii săi de la înființare – 1947 până în 2003.

Prin cererea de chemare în judecată a vrut să se constate faptul că palmaresul îi aparține. Așa cum a mai precizat, acest palmares face parte din marcă, iar marca aparține Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” astfel cum s-a stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție. Acest lucru îl solicită pentru că, după cum se știe, pe toate posturile de televiziune G___ B_____ și toți cei din preajma lui afirmă că palmaresul îi aparține. A vrut să se stabilească foarte clar că acest palmares aparține Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București”. Regăsește în mediul public o alterare a istoriei palmaresului.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, pune concluzii de respingere, deoarece patrimoniul nu a fost transferat. Palmaresul reprezintă o valoare nepatrimonială intuitu personae care nu a fost transmis. FCSB nu putea prelua palmaresul, deoarece nu a făcut parte din elementele patrimoniale transferabile, lucru deja stabilit prin decizia nr. 3425/03.12.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. FCSB nu a preluat nici măcar patrimoniul care este susceptibil de evaluare pecuniară. Cu atât mai mult, nu a preluat palmaresul care are componentă nepatrimonială. Palmaresul face parte din drepturile subiective intim legate de persoana titularului lor care, fiind lipsite de un conținut economic, nu sunt susceptibile de evaluare bănească și nu fac parte din patrimoniul acelei persoane. Nu ______________________ reprezintă o valoare nepatrimonială intuitu personae în considerarea persoanei. Palmaresul nu face obiectul transferului de drepturi patrimoniale.

Avocatul FCSB susține inadmisibilitatea acțiunii sale în constatare având în vedere faptul că nu ar fi trebuit să formuleze o acțiune în constatare. Pe de altă parte, la pagina 10 alin. 6, apel formulat de către FCSB, afirmă în mod clar că CSA solicită recunoașterea drepturilor sale asupra palmaresului aferent 1947-2003, iar prin cererea conexă FCSB solicită recunoașterea drepturilor sale aferente perioadei 1947-2017 tot printr-o acțiune în constatare după cum acesta formulează apărările. Reiterează solicitarea ca FCSB să precizeze temeiul de drept pe care își întemeiază cererea conexă având în vedere faptul că susține că nu sunt aplicabile prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, de asemenea, pune concluzii de respingere, întrucât a demonstrat că are interes. FCSB se consideră parte din istoria echipei Steaua. A demonstrat că are calitate procesuală activă deoarece atât în presă cât și prin toate mijloacele mass-media B_____ a susținut și s-a folosit de palmaresul său de-a lungul timpului. Palmaresul face parte din marca Steaua București care aparține Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București”. Calitatea procesuală activă este strâns legată de existența interesului și de un drept contestat sau încălcat de către un terț care are calitate procesuală pasivă.

În opinia sa, cât și în opinia instanței palmaresul nu este un accesoriu al echipei de fotbal, deoarece echipa reprezintă grupul de sportivi care participă la competiții împreună. Palmaresul nu este un accesoriu drepturilor federative asupra jucătorilor pentru că indiferent de modificările survenite în echipă nu intervine nici o schimbare în persoana drepturilor asupra palmaresului. Trofeele nu aparține sportivilor ci clubului.

Cu privire la susținerea apelantei că continuitatea activităților sportive și competiționale a clubului de fotbal Steaua București are semnificația juridică a preluării palmaresului acestuia, precizează că nu are nici o valoare juridică atât timp cât această preluare nu există, deoarece nu s-au încheiat acte de preluare a palmaresului iar FCSB nu a demonstrat că există acte juridice încheiate în acest sens. De altfel, nici nu se putea încheia un astfel de act având în vedere faptul că palmaresul face parte integrantă din marcă iar marca Steaua aparține Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București”.

Apelanta-pârâtă FCSB nu a demonstrat transferul palmaresului (acesta nu există), nu se poate discuta despre temeiuri legale cu presupuneri.

Cu privire la critica apelantei referitoare la reținerile instanței de fond cu privire la autoritatea de lucru judecat, arată că în considerentele deciziei nr. 3425/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că C_____ C______ al Armatei „Steaua București”este titulara unei mărci notorii, că nu a cesionat niciodată această marcă, că nu a existat acord de înregistrare a ei de către FCSB, că patrimoniul Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” nu a fost transferat, deci nici palmaresul nu a fost transferat. C_____ C______ al Armatei “Steaua București” a fost și este singurul care deține un drept legitim asupra numelor “STEAUA BUCUREȘTI”, “STEAUA” asupra SIGLEI și asupra palmaresului, FCSB neavând dreptul de a le utiliza decât cu acordul expres al reclamantei /intimate. C_____ C______ al Armatei „Steaua București” a transmis anumite elemente determinate din patrimoniul său, nefiind înstrăinat întreg patrimoniul afectat activității secției de fotbal. Conform actelor constitutive și celorlalte înscrisuri care privesc înființarea Asociației, C_____ C______ al Armatei „Steaua București” nu a transmis acesteia și palmaresul echipei de fotbal. În absența unei dispoziții exprese în acest sens, nu se poate prezuma intenția Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” de a înstrăina și palmaresul echipei de fotbal.

Solicită respingerea cererilor de intervenție formulate, apreciind că prin susținerile reprezentanților intervenientelor s-a încercat inducerea în eroare a instanței, susținând niște lucruri care nu sunt legale.

Apreciază că este competentă Curtea de Apel București în soluționarea acestei cauze.

Apelanta-pârâtă, prin avocat, arată că își însușește motivul de ordine publică referitor la necompetență.

Curtea declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.

C U R T E A,

Pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, amâna pronunțarea la data de 28.06.2021, motiv pentru care,

D I S P U N E:

Amână pronunțarea la data de 28.06.2021.

Pronunțată în ședința publică azi, 14.06.2021.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

E____ A____ P___ M______ G_______

GREFIER,

P____ C_______ T___

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III-A CIVILA ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr. ____________

(_________)

DECIZIA CIVILĂ NR. 1034A

Ședința publică din 28.06.2021

Curtea constituită din:

Președinte – E____ A____ P___

Judecător – M______ G_______

Grefier – P____ C_______ T___

Cauza are ca obiect acțiune în constatare.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 14.06.2021, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 28.06.2021, când a decis următoarele:

C U R T E A,

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă la data de 29.12.2017, sub nr. ____________, reclamanta C_____ C______ al Armatei „Steaua București” (în continuare CSA) a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta ___________________ SA (în continuare FCSB) să se constate ca palmaresul echipei de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” de la înființare, respectiv anul 1947 și până în anul 2003, îi aparține.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că palmaresul echipei de fotbal este următorul : 21 de titluri de campioană a României; 22 de Cupe ale României; 4 supercupe ale României; cupa Campionilor Europeni câștigată în 1986, supercupa Europei cucerita în 1987; L___ campionilor 7 mai 1986 Sevilla și 1989 AC M____ –Steaua București 4-0, SuperCupa Europei 1987 Steaua București- Dinamo Kiev, finalista Cupei Intercontinentale 1987 Rive Plate – Steaua București, campioana României de 21 de ori în edițiile 1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978, 1985/1986, 1986/1987, 1987/1988, 1988/1989, 1992/1993, 1993/1994, 1994/1995, 1995/1996, 1996/1997, 1997/1998, 2000/2001, câștigătoarea Cupei României de 22 de ori în edițiile 1949, 1950, 1951, 1952, 1955, 1962, 1966, 1967, 1969, 1970, 1971, 1976, 1979, 1985, 1986, 1987, 1988 ( retrasa), 1989, 1992, 1996, 1997, 1998, 1999, câștigătoare a Supercupei României de 4 ori în edițiile 1994, 1995, 1998, 2001.

Reclamanta a precizat ca CSA este persoană juridică română de drept public, înființată Ia l august 1947 sub egida Inspectoratului General al Armatei (sub denumirea inițială de A.S. Armata ca asociație polisportivă, iar apoi de Asociația Sportivă Centrală a Armatei), funcționând actualmente în baza art. 29 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 346/2006 privind Organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările și completările ulterioare și a Regulamentului de Organizare și Funcționare aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M.125/24.1 1.2014. CSA este un club sportiv, așa cum menționează și denumirea ei, deținând Certificatul de identitate sportivă – nr. 46 din 25.10.2001, eliberat de Ministerul Tineretului și Sportului, modificat la 19.01.2015.

CSA este titularul exclusiv al următoarelor mărci înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, care conțin în denumire elementul verbal „Steaua'” sau „Steaua București”‘: marca nr. 2R026915, formată din siglă, elementul verbal „Steaua București”, protejată pentru clasele Nisa de la 1 la 44 (nr. depozit ______/02.07.1996); marca nr. R063180, formată din siglă, elementul verbal „Steaua”, protejată pentru clasele Nisa 35,39,41,42 (nr. depozit _____/29.03.2004); marca nr. ______, formată din siglă, elementul verbal „C.S. A_____ A___-1967”, protejată pentru clasele Nisa 35,39.41,42 (nr. depozit _____/29.03.2004); marca cu nr. R072827 formată din siglă, elementul verbal „Steaua București”, protejată pentru clasele Nisa 35.39,41,42 (nr. depozit _____/22.03.2004); marca cu nr. ______ formată din siglă, elementul verbal „Steaua București”, protejată pentru clasele Nisa de ia 1 la 45 (nr. depozit _____/23.12.2013). Totodată, „Steaua București” este o marcă notorie a CSA, în sensul prevederilor art. 3 lit. d) (fosta lit. d) din Legea nr. 84/1998. Marca notorie este protejată și în temeiul art. 6 bis din Convenția de Uniune de la Paris, introdus cu prilejul conferinței de revizuire de la Haga din 1925 și completat ia Londra în 1934 și la Lisabona în 1958. România a aderat la Convenție în anul 1920, prin Decretul lege 2641/17.06.1920. Ulterior dobândirii notorietății de către CSA, semnul „Steaua București” a fost înregistrat ca marcă de aceasta, sub nr. ______ menționat anterior. Notorietatea a fost constatată de către OSIM, la momentul înregistrării, dar și prin Decizia civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3425 din 03 decembrie 2014. Marca înregistrată sub nr. _____ a fost folosită chiar înainte de înregistrare, de CSA, timp de zeci de ani, atât pentru fotbal cât și pentru alte discipline sportive, respectiv: hochei, baschet, rugby. volei, natație, canotaj, atletism, haltere, lupte libere, box etc. încă din anul 1947. La momentul depunerii sale la înregistrare, marca _____ era deja o marcă făcută notorie de către CSA.

Societății comerciale FCSB i-a fost interzis să folosească, fără consimțământul CSA, „Steaua București” sau semne similare în activitatea comercială, inclusiv în cuprinsul denumirii comerciale și în special în competițiile sportive, pe documente, pe bilete de acces, pentru publicitate sub orice formă, în înscrierile în asociațiile și federațiile sportive. Instanța a obligat ONRC la efectuarea radierii elementelor „Steaua București” din cuprinsul denumirii comerciale a FCSB (Hotărâre 989/_____________16) iar, conform deciziei ÎCCJ în anul 2011, a fost anulată marca cu nr._____ aparținând FCSB, pentru rea credință.

Conform DEX, palmares, palmaresuri – s.n. Listă în care se înscriu succesele sau victoriile (sportive, artistice etc.) obținute de cineva; totalitatea unor astfel de succese sau de victorii. – Din fr. palmares. PALMARES -uri n. 1) Listă în care se înscriu succesele sau victoriile obținute de cineva într-un domeniu de activitate. 2) Totalitate a succeselor și victoriilor obținute într-un anumit domeniu. /

Concluzia este că ___________________ SA, fostă Fotbal Club Steaua București SA, nu deține și nu a deținut niciodată palmaresul Stelei, însă l-a parazitat 10 ani, reușind să își lipească propria identitate de cea a Campioanei Europei din 1986. Este cazul trist al unui furt de identitate în fotbal.

Pârâta susține în presă ca ar fi obținut palmaresul printr-o tranzacție extrajudiciară încheiata la data de 24 ianuarie 2003 în care CSA nu este parte, când s-ar fi înființat societatea comerciala Fotbal Club Steaua București SA și care, luând locul în divizia A fără nici o formalitate, s-ar fi subrogat în toate drepturile Asociației Fotbal Club Steaua București SA.

Procesul verbal al Adunării Generale a Asociației în urma căreia s-a decis înființarea societății pârâte nu prezintă dovada vreunei semnături sau acord al vreunui reprezentant al reclamantei sau al Ministerului, care făcea parte din Asociație la acel moment.

Pe de altă parte pârâta a încercat să uzeze în instanța (fără succes însă) de un raport cu nr. 910/19.06.2008 și de un statut înregistrat sub nr. 236/1998 care face însă vorbire de ordonanța nr 26/2000. Acest raport a fost contestat în instanța în alte dosare ca fiind fals, solicitând pârâtei să aducă în instanța originalul pe care însă nu l-a adus. Presupusul raport ar fi fost semnat de către comandantul de atunci, dar, din verificări, ștampila aplicată nu ar fi aparținut niciodată CSA. Pe presupusul aviz al Ministrului este un ”da”, fără a exista și semnătura. Este înregistrat în 1998 dar se vorbește de viitor de anul 2000. Și chiar în cazul în care, ipotetic vorbind, acest document ar fi legal, palmaresul nu s-a transferat niciodată de la CSA deoarece prin statutul Asociației s-a preluat doar tradiția glorioasă, care conform DEX nu înseamnă în niciun caz palmares.

După pronunțarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, nr. 3425, reclamantul a notificat pârâta FCSB în nenumărate rânduri cu privire la schimbarea denumirii sale și i-a solicitat să nu mai folosească această denumire/acest semn în activitatea sa, întrucât încalcă dreptul exclusiv asupra mărcilor deținute. Din păcate, pârâta nu s-a conformat.

În anul 1998 s-a înființat Asociația fără scop patrimonial Fotbal Club Steaua București, care conform art. 1 din statut «continuă activitatea sportiva de performantă a secției de Fotbal a Clubului Sportiv al Armatei Steaua București și preia tradițiile glorioase ale acesteia». Continuarea activității sportive este clară, aceasta însemnând preluarea lotului de jucători, a staff-ului tehnic, a grupelor de copii și juniori. Este însă clar faptul ca palmaresul nu se poate vinde (bun nepatrimonial) nu se poate înstrăina și pe lângă acest fapt nici nu există acte care sa ateste aceste afirmații ale lui B_____ G_____. Tradiție nu este echivalentul palmaresului. De aceea, a solicitat instanței să constate că palmaresul echipei de fotbal aparține reclamantului, el nefiind niciodată înstrăinat. Nu există niciun transfer și niciun act care să constate că palmaresul ar aparține acesteia sau că palmaresul ar fi fost transferat Asociației fără scop patrimonial.

FCSB, fostă S.C. Fotbal Club Steaua București SA, este persoană juridică de drept privat, care s-a înființat la data de 19.02.2003, funcționează în baza Legii societăților nr. 31/1990 și care desfășoară în principal activități sportive. S.C. Fotbal Club FCSB S.A. deține echipa de fotbal care s-a intitulat „Steaua București”, care nu mai are dreptul de a se intitula astfel, conform Hotărârii CA București și deciziei ÎCCJ precizate mai sus, și care este finanțată de B_____ G_____, asocial fondator și fost administrator al societății. Această denumire a fost folosită de pârâta FCSB pe toate căile de comunicare și promovare, pe stadioane, în mass media, pe materiale publicitare, pe internet, fiind înscrisă cu acest nume la Ministerul Tineretului și Sportului, la Federația Româna de Fotbal și în L___ Profesionistă de Fotbal, participând la toate competițiile fotbalistice sub această denumire până la data de 17.03.2017 conform Certificatului de înregistrare eliberat de ONRC, când și-a modificat denumirea ca urmare a recunoașterii deciziei 989A/2016 a Curții de Apel.

Având în vedere că palmaresul CSA nu a fost niciodată transferat către Asociație sau către FCSB, solicită admiterea acțiunii în constatare așa cum a fost formulată.

În drept au fost invocate disp. art. 35, art. 2502 alin. 2 pct. 2 C.Civ., art.111, art.148-151 art. 192, art. 194-195 C.Proc.Civ.

În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba video.

Pârâta FCSB a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta a arătat ca cererea este neîntemeiată, deoarece în anul 1996 reclamantul CSA a desființat secția de fotbal și a transferat echipa de fotbal profesionist cu denumirea Steaua București și implicit toate drepturile și obligațiile asociate acesteia Asociației Fotbal Club Steaua București.

Istoria, realizările și palmaresul reprezintă drepturi accesorii asociate unei echipe de fotbal, drepturi ce nu pot fi detașate de echipa căreia îi aparțin.

Transferul practic al întregului fond de comerț, reprezentat de echipa de fotbal, locul în grupe de la momentul respectiv, drepturile federative ale jucătorilor, „istoria și trecutul glorios”, include și transferul palmaresului clubului, potrivit principiului de drept „aceesorium sequitur principale”. (accesoriul urmează principalul).

Pârâta FCSB este înființată ca societate pe acțiuni, înregistrată la data de 19.02.2003 în Registrul Comerțului sub nr. J____________, concomitent fiind eliberat primul Certificat de identitate sportivă nr. F/A3/_____/2003, urmată de afilierea la Federația R_____ de Fotbal la data de 03.03.2003. Societatea pârâtă a preluat fondul de comerț de la Asociația Fotbal Club Steaua București, succesor în drepturi al reclamantului CSA, reprezentat de echipa de fotbal profesionist STEAUA (dreptul de participare în competiția DIVIZIA A, organizată de L___ Profesionistă de Fotbal; cesionarea drepturilor federative asupra jucătorilor de fotbal; înregistrarea la Ministerul Tineretului și Sportului a societății reclamante ca structură sportivă legal constituită: afilierea societății reclamante la Federația R_____ de Fotbal, cu echipa de fotbal „Steaua”; cesionarea tuturor contractelor comerciale în legătura cu activitatea fotbalistică, locul în grupă, cesionarea creanțelor, etc.)

FCSB a preluat echipa Steaua de la Asociația Fotbal Club Steaua București, în anul 2003, cu acordul CSA, aspect de notorietate, necontestat de reclamant. înregistrarea și utilizarea acestei denumiri realizându-se în mod public și legitim.

Prin Ordinul 266/08.05.1992, Ministerul Tineretului și Sportului a aprobat Regulamentul Fotbalului Profesionist al Federației Române de Fotbal. Potrivit art. 3 al Regulamentului, cluburile de fotbal se pot organiza ca asociații fără scop lucrativ sau patrimonial (potrivit Legii nr. 21/1924), iar cele de fotbal profesionist se pot organiza ca societăți comerciale (conform Legii nr. 31/1990) ca societăți comerciale. Cluburile de fotbal constituite ca asociații fără scop lucrativ sau patrimonial se pot asocia cu persoane în vederea constituirii de societăți comerciale, potrivit Legii nr. 31/1990.

Deoarece reclamantul a desființat Secția de fotbal și a transferat-o asociației, alături de întreaga logistică, angajați, palmares, etc, se poate concluziona că a fost transferat și palmaresul echipei, deoarece palmaresul reprezintă un accesoriu al principalului reprezentat de echipa de fotbal (fondul de comerț).

În anul 1998, pentru a se pune în legalitate cu prevederile Regulamentului Fotbalului Profesionist, reprezentanții legali au CSA au decis separarea departamentului/secției de fotbal din cadrul CSA, înființând Asociația Fotbal Club Steaua București (Asociație fără scop lucrativ sau patrimonial). În acest sens, la data de 04.07.1998, prin adresa M 4124 adresată Tribunalului București (în dosarul 431/P.J./1998) Ministerul Apărării Naționale, prin Ministrul V_____ B_____, a avizat favorabil înființarea Asociației Fotbal Club Steaua București, care prin Sentința civila nr. 186/08.07.1998 a dobândit personalitate juridica. La data de 1 iulie 1998, în dosarul nr. 431/PJ/1998 al Tribunalului București, Secția a IV-a civila, s-a înregistrat cererea formulată de D________ C_________, în calitate de vicepreședinte, R___ E_____ (jurist al CSA) și M_______ T____, în calitate de mandatari ai Adunării Generale a Asociației Fotbal Club Steaua București, pentru acordarea personalității juridice, înregistrarea și înscrierea în Registrul instanței a asociației, cu sediul social în București, ____________________. sector 6. Cererea a fost formulată și semnată de V_____ P_______ – președinte, D________ C_________, M____ M____. I___ S___, L____ S_________, I_____ Ghiorghișor și R___ E_____ – membri fondatori. Prin sentința civilă nr. 186 din 8 iulie 1998, pronunțată în dosarul nr. 43 l/PJ/1998 al Tribunalului București, s-a admis cererea și s-a acordat personalitate juridică Asociației Fotbal Club Steaua București, fiind dispusa înregistrarea acesteia în Registrul de evidenta a asociațiilor și fundațiilor de la Tribunalul București, la poziția cu numărul 236/14.08.1998.

Conform art. 1 par. 3 al Statutului acesteia, asociația preia și continuă activitatea sportiva de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Steaua și preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia, (de aici se poate concluziona calitatea Asociației FC Steaua București de succesor al CSA – pentru fotbalul profesionist).

Prin adresa M 2649/06.09.1999 adresată CSA, MapN apreciază demersurile pentru a readuce Steaua în topul fotbalului românesc și european. Pentru a sprijini activitatea asociației nou înființate, MAPN propune pentru consiliul de administrație al asociației Fotbal Club Steaua București, un număr de 3 (trei) persoane, respectiv pe: E____ B______, T_____ P____ și C______ Z___. Membrii Asociației au fost reclamanta CSA și un număr de persoane fizice (cooptate de aceasta drept potențiali finanțatori, dată fiind lipsa acută de finanțare raportată la necesitățile și realitățile gestionarii unei echipe de fotbal profesionist), mai mult, în Consiliul Director al Asociației, pârâta CSA și-a delegat 3 membri cu drept deplin de vot (art. 13 din Statut – E____ B______, T_____ P____ și C______ Z___).

În ședința din data de 10.01.2003, a Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Steaua București (din care au făcut parte și reprezentanții MapN-CSA: E____ B______, T_____ P____ și C______ Z___) s-a hotărât cu unanimitate de voturi ca Asociația să înființeze o societate comercială cu denumirea _____________________ București SA. Pentru a materializa Hotărârea Consiliului Director, la data de 24.01.2003, a fost convocată Adunarea Generală a membrilor Asociației Fotbal Club Steaua București, (reprezentată prin Președinte P_______ I__ V_____) cu ordinea de zi (pct.2), printre altele, înființarea unei societăți comerciale. În pagina II a Hotărârii se precizează votul unanim asupra denumirii societății, respectiv de _____________________ București SA. Această propunere a fost aprobată cu unanimitate de voturi, adunarea fiind statutar convocată. Totodată, se suplimentează ordinea de zi a Adunării Generale și se supune votului și o tranzacție extrajudiciară semnată a Asociației Fotbal Club Steaua București la aceeași dată (24.01.2003), fiind votată favorabil de toți membrii, eu excepția unui vot împotrivă și a unei abțineri.

Prin aceasta tranzacție extrajudiciară, autentificată sub nr. 76/2003 de BNP M_____ A_______, încheiată între Asociația Fotbal Club Steaua București și un grup de persoane fizice (investitori) s-a hotărât înființarea _____________________ București SA care se subrogă în toate drepturile Asociației, în conformitate cu prevederile art. 8 din aceasta convenție. În anexa tranzacției, care face parte integrantă din această convenție, s-au indicat drepturile federative asupra jucătorilor și echipa de fotbal ce vor fi cesionate conform pct. 3 din tranzacție.

De remarcat este și faptul că Hotărârea Adunării Generale a membrilor Asociației prevede că Asociația va deține 36% (pagina 12, primul paragraf) din capitalul social al societății comerciale, aspect ce subliniază existența acordului expres al succesorului cu privire la dobândirea acestei denumiri comerciale a recurentului.

La data de 06.02.2003, Adunarea Generala extraordinară a Asociației Fotbal Club Steaua a aprobat (cesiunea fondului de comerț): cesionarea către societatea Fotbal Club Steaua București S.A. a dreptului de participare în competiția DIVIZIA A organizată de L___ Profesionistă de Fotbal; cesionarea drepturilor federative asupra jucătorilor de fotbal legitimați; înregistrarea la Ministerul Tineretului și Sportului a societății reclamante ca structură sportivă legal constituită; afilierea societății reclamante la Federația R_____ de Fotbal, cu echipa de fotbal ”Steaua”; cesionarea tuturor contractelor comerciale în legătura cu activitatea fotbalistică.

În data de 19.02.2003 ia ființă societatea Fotbal Club Steaua București S.A., cu acordul Asociației Fotbal Club Steaua București, și, fără opoziție expresă din partea pârâtei CSA. Ulterior, aflându-se în imposibilitatea susținerii finanțărilor asumate de acționari, Asociația vinde acțiunile deținute la _____________________ București SA și se retrage de buna voie din acționariat.

Astfel, reclamanta CSA nu poate nega cunoașterea și implicit acordul de transfer a fondului de comerț (echipa de fotbal Steaua București și implicit palmaresul, deoarece reprezintă accesoriul echipei, întrucât și-a exprimat prin reprezentanții săi acordul cu privire la înființare și, mai mult, a deținut calitatea de acționar (prin intermediul Asociației), existând deci un acord direct cu privire la preluarea echipei și a tuturor drepturilor legate de acesta.

FCSB a preluat echipa STEAUA de la Asociația Fotbal Club Steaua București, în anul 2003, aspect de notorietate, iar informarea cu privire la preluarea inclusiv a palmaresului realizându-se în mod public, legitim și unanim recunoscut, fapt rezultat atât din presa internă cât și din cea internațională, inclusiv din poziția forurilor de specialitate (Federația Română de Fotbal, UEFA și FIFA).

În concluzie, _____________________ București SA a preluat fondul de comerț al asociatei Fotbal Club Steaua București, succesoral reclamantului CSA.

Fondul de comerț transmis includea echipa de fotbal Steaua București, drepturile federative ale jucătorilor, locul în grupe dar și palmaresul, deoarece palmaresul aparține echipei și nu se poate separa de echipă.

A considera că palmaresul a rămas la cedentul echipei de fotbal, respectiv la reclamantul CSA ar sfida logica juridică, deoarece

– CSA nu poate deține o echipă de fotbal profesionist, în conformitate cu prevederile Art. 31 din Legea nr. 69/2000 privind Legea educației fizice și sportului (l. Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internaționale pe ramura de sport.) Intimatul-reclamant CSA este o unitate militară din subordinea MapN, astfel că nu va putea niciodată să dețină un club de fotbal profesionist. Practic s-ar ajunge la situația în care o persoană care nu poate deține un club de fotbal profesionist să dețină palmaresul asociat unui club de fotbal profesionist, aspect lipsit de logică.

– a deține palmaresul corespunde dreptului de a deține și actualul loc în L___ 1 de fotbal, destinat exclusiv fotbalului profesionist.

Începând cu anul 1992, după modificarea Regulamentului Fotbalului Profesionist CSA nu putea înființa și deține o echipa profesionistă de fotbal.

De precizat este și faptul că până la data de 30 decembrie 2014, în Ordinul nr. M 115/2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” în art. 8 alin. (3) lit. b), referitor la structura organizatorica și de funcționare a CSA Steaua, se prevede că „în cadrul CSA Steaua funcționează următoarele discipline sportive: b) pe echipe – baschet, fotbal (amator), handbal, hochei pe gheață, polo, rugby și volei”.

Rezultă că CSA începând cu anul 1992: nu putea funcționa ca un club sportiv profesionist (întrucât este organizat pentru mai multe ramuri sportive și încalcă regula unicității disciplinei sportive); nu se putea înscrie în federația sportivă națională și nici în liga profesionistă; nu putea participa la competițiile sportive profesioniste. Acest lucru este de fapt prevăzut și în Certificatul de identitate sportivă nr. B/A 1/_____/2001 depus ca probă de CSA în alt dosar civil.

În concluzie, o echipa de fotbal nu poate fi disociată de palmaresul său. Palmaresul aparține echipei și nu proprietarilor vremelnici ai acesteia. Transferul echipei are drept efect și transferul palmaresului, potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale”, (accesoriul urmează principalul), adagiu latin folosit pentru a exprima regula potrivit căreia bunul sau valoarea accesorie urmează soarta juridică a bunului principal de care depinde.

FCSB a făcut publică deținerea echipei și a palmaresului asociat acesteia, respectiv a început utilizarea unei mărcii notorii neînregistrate cu denumirea STEAUA încă din anul 2003, când a preluat echipa STEAUA de la Asociația Fotbal Club Steaua București, aspect de notorietate, utilizarea realizându-se în mod public, legitim și unanim recunoscut, fapt rezultat atât din presa internă cât și din cea internațională.

Palmaresul unei echipe nu poate fi fragmentat, astfel încât o perioadă să aparțină unei echipe iar o altă perioadă unei alte echipe.

Întrucât reclamantul nu contestă că palmaresul actual aparține pârâtului FCSB, pe cale logică se poate considera că acesta din urmă deține întregul palmares, de la înființarea echipei de fotbal STEAUA București și până azi. Palmaresul a fost preluat de FCSB în 2003 și continuat respectiv completat chiar și la data prezentei. În continuare, redă în ce constă evoluția palmaresului echipei Steaua București din 2003.

Referitor la palmaresul clubului STEAUA în perioada 2003 – 2015, arată că Fotbal Club Steaua București, actuala FCSB, a utilizat în activitatea sa comercială un semn ce constituie o marea notorie, neînregistrată cu denumirea STEAUA, larg cunoscută pe teritoriul României, pentru segmentul de public căruia i s-au adresat serviciile clubului profesionist de fotbal, pentru care, de altfel, marca a fost folosită, reclamanta aflându-se în totală cunoștință de cauză. Astfel, echipa de fotbal STEAUA gestionată de pârâta a dobândit un renume propriu, atât național cât și internațional, fiind prezentă în cele mai importante competiții europene (UEFA, Champions League, UEFA Europa League. etc.) și naționale, în perioada 2003 – 2015 devenind campioana Ligii 1 de Fotbal, (anexa 4) din realizările echipei fiind menționate: -2004 – 2005 – FC Steaua București – Walter Zenga (1-27) D______ D_______ (28-30); – 2005 – 2006 – FC Steaua București Oleg Protasov (1-15) C_____ O______ (16-30); – ____ – 2013 – FC Steaua București L________ Reghecampf; – 2013- 2014 – FC Steaua București L________ Reghecampf; – 2014-2015 – FC Steaua București C_____ G____. Sub conducerea fostei glorii italiene Waher Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05. Steaua a și câștigat titlul în 2005, performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) și C_____ O______ (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC. după ce trecuse de Rapid București într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câștigat Supercupa României în iulie 2006. De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.

Steaua, prin acțiunile pârâtului din perioada 2003 – la zi, și-a menținut distinctivitatea proprie și a rămas cea mai populară echipă de fotbal din România.

Pârâta a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri și interogatoriu.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare.

La data de 24.09.2018, reclamanta a formulat cerere modificatoare prin care a solicitat administrarea unor probe suplimentare, respectiv proba cu interogatoriul pârâtei.

La termenul din 25.09.2018, pârâta a formulat cerere de precizare a întâmpinării în sensul de a fi recalificata drept întâmpinare și cerere reconvenționala, prin care solicita respingerea cererii de chemare în judecata, ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, iar pe calea cererii reconvenționale solicitat sa se constate ca pârâta FCSB deține palmaresul echipei de fotbal Steaua București și toate drepturile derivate din acesta, în calitatea sa de unic continuator al activității fotbalistice a acestei echipe.

Prin încheierea de ședință din data de 27.09.2018, au fost respinse excepțiile inadmisibilității și tardivității cererii modificatoare depuse de reclamanta; a fost respinsa cererea de precizare a întâmpinării ca fiind cerere reconvențională, a fost admisă excepția tardivității cererii reconvenționale și a fost respinsa ca tardiv formulata cererea reconvențională.

Prin cererea formulata la data de 23.10.2018 și înregistrată sub nr. _____/3/2018 pe rolul Tribunalului București, Secția a III-a Civilă, reclamanta FCSB a solicitat în contradictoriu cu pârâtul CSA, să se constate că este titularul legal al dreptului de a utiliza, în scopuri comerciale și sportive, palmaresul fostei echipei de fotbal profesionist Steaua București, precum și toate derivatele sportive ce rezultă din acesta, în calitatea sa de unic continuator al activității fotbalistice al acestei echipe, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că Steaua București este echipa românească de fotbal cu cel mai mare succes pe plan național și internațional. De-a lungul istoriei, a câștigat cele mai multe campionate, cupe și supercupe ale României, obținând 26 de titluri în Campionatul N_______, 22 de Cupe, 6 Supercupe ale României și 2 Cupe ale Ligii. De asemenea, a fost prima echipă din blocul comunist și singura din România care a câștigat Cupa Campionilor Europeni, precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares Supercupa Europei.

Steaua București a luat ființă pe 7 iunie 1947, la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul M_____ L_____, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de Asociația Sportivă a Armatei” (ASA). Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene Dermata și s-a încheiat la egalitate 0 – 0. Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție – C_____ București. Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de C______ B____-B_____. A fost redenumit „CSCA” (C_____ C______ Central al Armatei) în 1948, și CCA (Casa Centrală a Armatei) în 1950. În 1949, CSCA a câștigat primul ei trofeu, Cupa României, învingând cu 2-1 în finală pe CSU Cluj. Anii 1950 au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”, care uneori era aceeași cu Echipa națională de fotbal a României. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, G_______ P______. Din acel an și până în ediția 1960-61, CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană. Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea buna” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în 1951, 1952 și 1953, precum și prima „dublă” C___ – Campionat din istoria clubului, în 1951. La sfârșitul anului 1961, CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua”. Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea. În anii ’60 și ’70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 și 1968, respectiv 1976 și 1978, câștigându-și însă renumele de „specialistă a Cupei”, galbenă, simbolizând tricolorul românesc. În anii ’60 și ’70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 și 1968, respectiv 1976 și 1978, câștigându-și însă renumele de „specialistă a Cupei”. Sub conducerea antrenorilor Emeric J____ și A_____ lord______ (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câștigându-l după o pauză de șase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honved FC, Kuusysi FC și pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a jucat o finală europeană. Pe 7 mai 1986, pe stadionul R____ Sânchez Pizjuân din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas o-o, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem. Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupa a Europei, câștigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de G_______ H___. Steaua a câștigat patru titluri naționale (1985-86,1986-87,1987-88, 1988-89) și patru cupe ale României (1984-85, 1986-87, 1987-88, 1988-89). De asemenea, din iunie 1986 până în septembrie 1989, Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european. După 1990, Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes România în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în L___ Campionilor, a fost sfert-finalistă a Cupei Cupelor în 1993 și a atins optimile de finală ale Cupei UEFA în 2005 și semifinală a aceleiași cupe în 2006. A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96,1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în L___ Campionilor (noul format al Cupei Campionilor Europeni). între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție. Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după 1993 (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Cupelor). Steaua a și câștigat titlul în 2005, performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) și C_____ O______ (ianuarie-mai). în sezonul 2005-2006 Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC. după ce trecuse de Rapid București într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câștigat Supercupa României în iulie 2006, trofeul cu numărul 52 din istoria clubului. De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare. În 2013, Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani. ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani. În sezonul 2006-2007, Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub Olympique Lyon și Real Madrid, dar peste Dinamo Kiev, după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile Cupei UEFA, unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, FC Sevilla, după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.

Referitor la preluarea echipei Steaua București și continuarea activității competiționale:

Pârâta CSA a transferat echipa către Asociația Fotbal Club Steaua București

În anul 1998, pentru a se pune în legalitate cu prevederile Regulamentului Fotbalului Profesionist, reprezentanții legali ai CSA au decis separarea departamentului/secției de fotbal din cadrul Clubului Sportiv al Armatei, înființând Asociația Fotbal Club Steaua București (Asociație fără scop lucrativ sau patrimonial). Pârâta CSA a desființat secția de fotbal și a transferat echipa de fotbal profesionist cu denumirea Steaua București și implicit toate drepturile și obligațiile asociate acesteia, inclusiv palmaresul Asociației Fotbal Club Steaua București. Această decizie s-a datorat Ordinului 266/08.05.1992, Ministerul Tineretului și Sportului, care a aprobat Regulamentul Fotbalului Profesionist al Federației Române de Fotbal. La data de 1 iulie 1998, în dosarul nr. 431/PJ/1998 al Tribunalului București. Secția a IV-a civila, s-a înregistrat cererea formulata de D________ C_________, în calitate de vicepreședinte, R___ E_____ (jurist al CSA) și M_______ T____, în calitate de mandatari ai Adunării Generale a Asociației Fotbal Club Steaua București, pentru acordarea personalității juridice. Înregistrarea și înscrierea în Registrul instanței a asociației, cu sediul social în București, ____________________, sector 6. Cererea a fost formulată și semnată de V_____ P_______ – președinte, D________ C_________, M____ M____, I___ S___, L____ S_________, I_____ Ghiorghisor și R___ E_____ – membri fondatori. Prin sentința civila nr. 186 din 8 iulie 1998, pronunțată în dosarul nr. 43i/P-I/i998 al Tribunalului București, s-a admis cererea și s-a acordat personalitate juridică Asociației Fotbal Club Steaua București, fiind dispusă înregistrarea acesteia în Registrul de evidență a asociațiilor și fundațiilor de la Tribunalul București, la poziția cu numărul 236/14.08.1998. Conform art. 1 par. 3 al Statutului acesteia, asociația preia și continuă activitatea sportivă de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Steaua și preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia, (de aici se poate concluziona calitatea Asociației FC Steaua București de succesor al CSA – în preluarea echipei de fotbal profesionist și implicit a palmaresului acesteia).

Asociația Fotbal Club Steaua București a transferat echipa, drepturile și obligațiile acesteia către Fotbal Club Steaua București, actuala FCSB.

Întrucât datoriile clubului nu mai puteau fi gestionate în lipsă de finanțare, în ședința din data de 10.01.2003 a Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Steaua București s-a hotărât cu unanimitate de voturi ca Asociația să înființeze o societate comercială cu denumirea _____________________ București SA, care să preia echipa de fotbal, drepturile și obligațiile acesteia. Pentru a materializa Hotărârea Consiliului Director, la data de 24.01.2003, a fost convocată Adunarea Generală a membrilor Asociației Fotbal Club Steaua București, (reprezentată prin Președinte P_______ I__ V_____) cu ordinea de zi (pct.2), printre altele, înființarea unei societăți comerciale. În pagina 11 a Hotărârii se precizează votul unanim asupra denumirii societății, respectiv de _____________________ București SA. Această propunere a fost aprobată, adunarea fiind statutar convocată. Totodată, se suplimentează ordinea de zi a Adunării Generale și se supune votului și o tranzacție extrajudiciară semnată a Asociației Fotbal Club Steaua București la aceeași dată (24.01.2003), fiind votată favorabil de toți membrii, un vot împotrivă și o abținere.

Prin această tranzacție extrajudiciară, autentificată sub nr. 76/2003 de BNP M_____ A_______, încheiată între Asociația Fotbal Club Steaua București și un grup de persoane fizice (investitori) s-a hotărât înființarea _____________________ București SA, care se subrogă în toate drepturile Asociației, în conformitate cu prevederile art. 8 din această convenție. În anexa tranzacției, care face parte integrantă din această convenție, s-au indicat drepturile federative asupra jucătorilor și echipa de fotbal ce vor fi cesionate conform pct. 3 din tranzacție.

De remarcat este și faptul că Hotărârea Adunării Generale a membrilor Asociației prevede că Asociația va deține 36% (pagina 12, primul paragraf) din capitalul social al societății comerciale, aspect ce subliniază existența acordului expres cu privire la înființarea societății reclamante și preluarea de către acesta a activității fotbalistice, prin preluarea echipei de fotbal, a drepturilor și obligațiilor asociate acesteia.

La data de 06.02.2003, Adunarea Generala extraordinară a Asociației Fotbal Club Steaua a aprobat (cesiunea activității fotbalistice, deci a palmaresului): cesionarea către societatea Fotbal Club Steaua București S.A. a dreptului de participare în competiția DIVIZIA A, organizată de L___ Profesionistă de Fotbal; cesionarea drepturilor federative asupra jucătorilor de fotbal legitimate; înregistrarea la Ministerul Tineretului și Sportului a societății reclamante ca structură sportivă legal constituită; afilierea societății reclamante la Federația R_____ de Fotbal, cu echipa de fotbal „Steaua”; cesionarea tuturor contractelor comerciale în legătura cu activitatea fotbalistică.

FCSB a preluat echipa Steaua de la Asociația Fotbal Club Steaua București, în anul 2003, aspect de notorietate, iar informarea cu privire la preluarea inclusiv a palmaresului realizându-se în mod public, legitim și unanim recunoscut, fapt rezultat atât din presa internă cât și din cea internațională, inclusiv din poziția forurilor de specialitate (Federația Română de Fotbal, UEFA și FIFA). FCSB, prin eforturile depuse, a reușit să continue tradițiile echipei de fotbal Steaua București, respectiv să acceadă în cele mai importante competiții fotbalistice internaționale (UEFA Europa League, UEFA Champions League) și să se mențină pe podium în cele mai importante competiții interne (Cupa Ligii, Campionatul României). A continuat să facă aceasta echipă cunoscută la nivel național și internațional, inclusiv prin recunoașterea deținerii și continuării unui palmares de excepție, probabil cel mai însemnat palmares actual din România.

Reclamanta FCSB este înființată ca societate pe acțiuni la data de 19.02.2003 în Registrul Comerțului sub nr. J____________, concomitent fiind eliberat primul Certificat de identitate sportivă nr. F/A3/_____/2003, urmată de afilierea la Federația R_____ de Fotbal la data de 03.03.2003.

Societatea reclamantă a preluat echipa de fotbal Steaua București de la Asociația Fotbal Club Steaua București, succesor în drepturi al pârâtului CSA, reprezentat de echipa de fotbal profesionist STEAUA (dreptul de participare în competiția DIVIZIA A, organizată de L___ Profesionistă de Fotbal; cesionarea drepturilor federative asupra jucătorilor de fotbal; înregistrarea la Ministerul Tineretului și Sportului a societății reclamante ca structură sportivă legal constituită; afilierea societății reclamante la Federația R_____ de Fotbal, cu echipa de fotbal ,,Steaua”; cesionarea tuturor contractelor comerciale în legătura cu activitatea fotbalistică, locul în grupă, cesionarea creanțelor, etc.) FCSB a preluat echipa STEAUA de la Asociația Fotbal Club Steaua București, în anul 2003. cu acordul CSA, aspect de notorietate, necontestat de pârâta, înregistrarea și utilizarea acestei denumiri realizându-se în mod public și legitim.

În data de 19.02.2003 ia ființă societatea Fotbal Club Steaua București SA, cu acordul Asociației Fotbal Club Steaua București, și, fără opoziție din partea pârâtei CSA, Ulterior, aflându-se în imposibilitatea susținerii finanțărilor asumate de acționari, Asociația vinde acțiunile deținute la societatea Fotbal Club Steaua București S.A. și se retrage de buna voie din acționariat. Astfel, CSA nu poate nega transferul echipei de fotbal Steaua București către reclamant și implicit palmaresul, întrucât și-a exprimat prin reprezentanții săi acordul cu privire la înființare și. mai mult, a deținut calitatea de acționar (prin intermediul Asociației), existând deci un acord direct cu privire la preluarea echipei și a tuturor drepturilor legate de acesta.

În concluzie, _____________________ București SA a preluat fondul de comerț al asociatei Fotbal Club Steaua București, succesor al reclamantului CSA. Fondul de comerț transmis includea echipa de fotbal Steaua București, drepturile federative ale jucătorilor, locul în grupe dar și palmaresul, deoarece palmaresul aparține echipei și nu se poate separa de echipă. Istoria, realizările și palmaresul reprezintă drepturi accesorii asociate unei echipe de fotbal, drept ce nu pot fi detașate de echipa căreia ii aparțin. Transferul echipei de fotbal, locul în grupe de la momentul respectiv, drepturile federative ale jucătorilor, „istoria și trecutul glorios”, include și transferul palmaresului echipei, potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale” (accesoriul urmează principalul), deoarece palmaresul urmează echipa și pe cel ce continuă activitatea fotbalistică. Există o indivizibilitate naturală între palmares și echipă, cele două neputând fi desprinse, cine gestionează echipa deține și dreptul de a utiliza palmaresul și toate derivatele sportive ce rezultă din acesta.

Pârâta nu contestă această stare de fapt. Potrivit informațiilor publice existente pe site-ul pârâtei: ”în anul 1998, în urma solicitărilor Federației Române de Fotbal și a Ligii profesioniste de Fotbal din România, secția de fotbal („…echipa Steaua București”) a fost nevoită sa se desprindă de clubul mamă CSA Steaua. Pentru continuarea tradiției fotbalistice roș-albastre, CSA Steaua și Ministerul Apărării au acceptat atunci ca activitatea să continue sub forma unei asociații sportive non-profit – Asociația Fotbal Club Steaua…noua asociație nu doar că a preluat în întregime lotul de jucători ai secției de fotbal a CSA Steaua, dar a primit – printr-o Hotărâre a Guvernului României – dreptul de a folosi gratuit întreaga baza de antrenament și competiții din celebrul complex Steaua G______: stadionul de fotbal cu tribuna oficială, tribuna a doua cu vestiare, cabinete medicale, hotel sportiv și restaurant, terenuri de antrenament, Centru de Copii și Juniori și terenul aferent. Înființarea în 2003 a unei societăți comerciale pe acțiuni sub același nume (______________________ SA) …și preluarea de către această societate a întregii activități fotbalistice a asociației non-profit sub marea „Steaua București. Dator tradiției sale glorioase și a faimei de A CONSTRUI DE LA ZERO performanța sportivă, dar și pentru a asigura continuitatea unei activități întrerupte abrupt, CSA Steaua a înființat în 2015 Centrul de Copii și Juniori…”

Astfel, reclamanta este titulara legală a dreptului de a utiliza, în scopuri comerciale și sportive, palmaresul fostei echipei de fotbal profesionist Steaua București, precum și toate derivatele sportive ce rezultă din acesta, în calitatea sa de unic continuator al activității fotbalistice al acestei echipe.

În concluzie, transferul echipei are drept efect și transferul palmaresului, potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale”, (accesoriul urmează principalul), adagiu latin folosit pentru a exprima regula potrivit căreia bunul sau valoarea accesorie urmează soarta juridică a bunului principal de care depinde.

Reclamanta a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.

Pârâta C_____ C______ al Armatei „Steaua București” a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată prin care a invocat faptul ca cererea de chemare în judecata nu respectă prevederile Codului de procedură civilă, respectiv nu este formulată în concordanță cu art. 194 C.Proc.Civ., în sensul că nu cuprinde codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului. Având în vedere făptul că reclamata și-a schimbat sediul este logic ca toate datele de la Registrul Comerțului să fie modificate. Este în mod obligatoriu necesară depunerea acestor acte conform art. invocat mai sus. Nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii reclamantului și anume condițiile de formă și de fond care așa cum se observă nu sunt respectate, ca urmare prevederile anulării acțiunii sunt îndeplinite. De asemenea este obligatoriu ca dovada calității de reprezentant legal să fie anexată cererii de chemare în judecată.

Față de pretențiile formulate de reclamant, pârâta a invocat excepția litispendenței având în vedere că, în data de 29.12.2017, a introdus în instanță o acțiune prin care învestea Tribunalul București să constate că palmaresul CSA din perioada 1947-2003 aparține acestuia și că nu a fost niciodată înstrăinat, acțiune aflată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a Civilă, dosar nr. ____________ având ca obiect acțiune în constatare, unde pârât este FCSB. Se constată că sunt îndeplinite cele trei condiții obligatorii ale litispendenței și anume tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Pe fond, pârâta a precizat ca nu există echipa de fotbal Steaua București a FCSB, ci echipa de fotbal a CSA (face vorbire în mod eronat reprezentantul legal al reclamantei în mod abuziv atribuindu-și acest nume, deși nu mai are dreptul odată cu pronunțarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție).

CSA a fost înființat la 7 iunie 1947, pentru a continua într-un cadru instituționalizat vechea tradiție a practicării sportului în Armata României. În cei 71 de ani de existență, sportivii clubului s-au aflat în permanență printre protagoniștii întrecerilor naționale și internaționale. Anul 1947 este anul înființării CSA și este înnobilat cu primul titlu de campion național din istoria sa, obținut de jucătorul de tenis G_______ V_____. 7 mai 1986 este momentul când Steaua București învinge FC Barcelona în finala Cupei Campionilor Europeni de la Sevilla devenind prima echipă românească de club și deocamdată singura campioană europeană la fotbal. Denumirea sub care Clubul Armatei avea să se impună atât pe plan intern, cât și internațional – CCA (Casa Centrală a Armatei) – a fost dobândită în 1950, iar din 1961 Clubul a căpătat denumirea care l-a făcut celebru pe toate meridianele și care o poartă și astăzi – STEAUA. Contribuția cu totul excepțională a clubului, atât în dezvoltarea sportului de performanță din România, cât și în obținerea unora dintre cele mai răsunătoare succese pe plan internațional se exprimă astăzi într-un palmares impresionat. Secțiile clubului sunt: fotbal, rugby, atletism, tir, scrimă, hochei, ciclism, canotaj, gimnastică, judo, înot, tenis, fotbal. Toate secțiile au echipe de copii, juniori și seniori. Antrenamentele se desfășoară la baza sportivă Steaua, situată pe __________________________ mai notabili sportivi amintește: I___ N______, I______ B____, M_____ D_________, C______ P____, A__ M____ B_____, S_____ I_____, V_____ P______, M_____ L______, A_____ lord______, etc.

CSA este titularul exclusivă a următoarelor mărci înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, care conțin în denumire elementul verbal „Steaua” sau „Steaua București”: marca nr. ______. formată din siglă, elementul verbal „Steaua București”, protejată pentru clasele Nisa de la 1 la 44 (nr. depozit ______/02.07.1996); marca nr. ______, formată din siglă, elementul verbal „Steaua”, protejată pentru clasele Nisa 35,39.41.42 (nr. depozit _____/29.03.2004); marca nr. ______, formată din siglă, elementul verbal „C.S. A_____ A___-1967”. protejată pentru clasele Nisa 35.39.41.42 (nr. depozit _____/29.03.2004); marca cu nr. ______ formată din siglă, elementul verbal „Steaua București”, protejată pentru clasele Nisa 35.39.41,42 (nr. depozit _____/22.03.2004); marca cu nr. ______ formată din siglă, elementul verbal „Steaua București”, protejată pentru clasele Nisa de la î ia 45 (nr. depozit _____/23.12.2013). Totodată, ”Steaua București” este o marcă notorie a CSA în sensul prevederilor art. 3 lit. d) (fosta lit. d) din Legea nr. 84/1998. Marca notorie este protejată și în temeiul art. 6 bis din Convenția de la Paris, introdus cu prilejul conferinței de revizuire de la Haga din 1925 și completat la Londra în 1934 și la Lisabona în 1958. România a aderat la Convenție în anul 1920, prin Decretul lege 2641/17.06.1920. Ulterior dobândirii notorietății de către CSA, semnul „STEAUA BUCUREȘTI” a fost înregistrat ca marcă de aceasta, sub nr. ______ menționat anterior. Notorietatea a fost constatată de către OSIM, la momentul înregistrării, dar și prin Decizia civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3425 din 03 decembrie 2014. Marca înregistrată sub nr. _____ a fost folosită chiar înainte de înregistrare, de CSA, timp de zeci de ani, atât pentru fotbal cât și pentru alte discipline sportive, respectiv: hochei, baschet, rugby, volei, natație, canotaj, atletism, haltere, lupte libere, box etc. încă din anul 1947. La momentul depunerii sale la înregistrare, marca _____ era deja o marcă făcută notorie de către CSA.

Reclamantei FCSB (fostă S.C. Fotbal Club Steaua București SA) i-a fost interzis să folosească fără consimțământul CSA semnele „Steaua”, „Steaua București” sau semne similare în activitatea comercială, inclusiv în cuprinsul denumirii comerciale și în special în competițiile sportive, pe documente, pe bilete de acces, pentru publicitate sub orice formă, în înscrierile în asociațiile și federațiile sportive. Instanța a obligat ONRC la efectuarea radierii elementelor „Steaua București” din cuprinsul denumirii comerciale a _____________________ București SA (Hotărâre 989/_____________16) iar, conform deciziei ÎCCJ în anul 2014 a fost anulată marca cu nr._____ aparținând FCSB, pentru rea-credință prin decizia pronunțată nr. 3425/03.12.2014.

Pârâta a mai arătat ca susținerile reclamantei în sensul ca CSA a transferat către Asociația Fotbal Club București și, apoi, aceasta din urma către reclamanta patrimoniul sunt false.

FCSB (fostă _____________________ București SA) nu deține și nu a deținut niciodată palmaresul Stelei, însă 1-a parazitat 10 ani, reușind să își lipească propria identitate de cea a campioanei Europei din 1986. G_____ B_____ a înființat ___________________ SA în anul 2003, preluând lotul de fotbaliști ai echipei FC Steaua București, echipă administrată la acea vreme de nonprofitul AFC Steaua București, entitate a cărui președinte era V_____ P_______. AFC Steaua București a fost unul dintre acționarii ___________________ SA. Același G_____ B_____ a solicitat acordul CSA de a folosi marca Steaua pentru noua sa echipă de fotbal. Conducerea CSA i-a refuzat aceasta cerere. În ciuda refuzului, G_____ B_____ a înregistrat ilegal marca Steaua și a folosit-o fraudulos până în 2014, adică până în momentul pronunțării Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, nr. 3425, din data de 03 decembrie 2014. B_____ susține în presă că ar fi obținut palmaresul printr-o tranzacție extrajudiciară încheiată la data de 24 ianuarie 2003 când s-ar fi înființat _____________________ București SA și care luând locul în divizia A fără nicio formalitate s-ar fi subrogat în toate drepturile Asociației Fotbal Club Steaua București. Or acest lucru era ilegal în contradicție cu regulamentul FRF. Articolul 4, punctul 5 al ROAF.

În anul 1998, când C_____ C______ al Armatei STEAUA BUCUREȘTI a înființat o asociație non-profit (așa cum recunoaște și reclamantul), pentru o mai bună administrare și finanțare a secției de fotbal. Pârâta arată ca s-a încheiat un parteneriat și nu un transfer, nu o vânzare, drepturile și obligațiile asociate secției de fotbal nu au fost niciodată transferate definitiv, ci doar cu titlu de împrumut. De altfel, acest aspect a fost lămurit și în motivarea deciziei nr. 3425/03.12.2014, acolo unde judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au explicat foarte clar că marca Steaua nu a fost niciodată transferată definitiv: „Or, prin protocolul încheiat în anul 1999, Asociația nonprofit a primit, în esență, dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați Ia aceasta angajații secției de fotbal profesionist, au fost transferate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998 în legătură cu această secție de fotbal, nefiind vorba astfel despre transferul patrimoniului reclamantului la Asociația nonprofit”. Mai mult, chiar în aceeași motivare judecătorii explica ce transferuri au avut loc între non-profitul AFC Steaua București și pârât: „Această asociație a participat la înființarea _____________________ București SA (Actuala ___________________ SA), deținând 36% din acțiuni, cedând la rândul său drepturile de participare în Divizia A și drepturile asupra jucătorilor”.

Este greu de înțeles cum ar fi putut AFC Steaua București să transfere dreptul de participare în Divizia A către _____________, dat fiind faptul că ROAF al FRF spune la Articolul 4, punctul 5 că: „Este interzisă modificarea formei juridice, a structurii unui club sau orice operațiune care are ea scop transmiterea/dobândirea dreptului de participare în competiții sau/și facilitarea obținerii licenței. Constituie modificări ale formei juridice sau ale structurii unor cluburi ori operațiuni care sunt interzise următoarele: comasarea sau divizarea unor cluburi, schimbul de locuri între ele. schimbarea sediului în altă localitate, schimbarea denumirii, transferarea acțiunilor între cluburi sau cesiunea dreptului de participare tăcută cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Aceste modificări sau operațiuni sunt interzise numai în măsura în care sunt făcute în detrimentul integrității competiției sportive și numai dacă au ca scop obținerea dreptului de participare în competiții sau/și a licenței. în orice situație, modificarea formei juridice sau a structurii unui club va fi permisă numai dacă se face dovada achitării tuturor obligațiilor financiare”. În încheiere, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au precizat în motivarea deciziei pronunțate la data de 03 decembrie 2014 și că există o legătură între marcă și palmares: „Marca combinată Steaua București, chiar înregistrată ulterior celei a intimatei, aparținând apelantei, este o marcă notorie, notorietatea fiind dată de tradiția sportivă și de performanțele obținute de-a lungul timpului, fiind cunoscută în cadrul național de către segmentul de public vizat, dar și cadrul internațional, aspect de altfel necontestat în dosar, astfel încât prima instanță nu trebuia să facă o analiză separată a acestei notorietăți”.

FCSB nu deține marca Steaua București, deci nu poate deține palmaresul Clubului Sportiv al Armatei Steaua București.

De asemenea, Procesul verbal al Adunării Generale a Asociației în urma căreia s-a decis înființarea societății nu prezintă dovada vreunei semnături sau acord al vreunui reprezentant al reclamantei sau al Ministerului, care făcea parte din Asociație la acel moment.

Palmaresul urmează întotdeauna marca. Este inclus în marcă. Pentru că marca înseamnă identitate, inclusiv istorie. De altfel, chiar dacă este parte integrantă a mărcii palmaresul nu se poate vinde. Chiar dacă s-ar vinde medaliile sau trofeele nu s-ar putea vinde istoria. Istoria, respectiv trecutul glorios al Clubului Sportiv al Armatei Steaua nu se poate vinde. Marca unei echipe include palmaresul, din moment ce palmaresul ajuta la creșterea notorietății unei mărci. Prin fiecare realizare a unei echipe de fotbal, aceasta devine mai cunoscută. Palmaresul nu poate astfel sa fie rupt de marcă.

După pronunțarea Deciziei nr. 3425 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a notificat reclamanta FCSB în nenumărate rânduri cu privire la schimbarea denumirii sale și i-a solicitat să nu mai folosească această denumire/acest semn în activitatea sa, întrucât încalcă dreptul exclusiv asupra mărcilor deținute. Din păcate, nu s-a conformat și acum susține că poate folosi numele de Steaua și îl utilizează pe sit-uri, facebook, etc. Pe de o parte, este un conflict de drept între o marcă anterioară înregistrată și un semn identic „Steaua București” sau extrem de similar „Steaua”, care nu este înregistrat ca marcă, dar care este folosit cu valoare de marcă de către un profesionist concurent. Pe de altă parte, mai există un conflict între același semn folosit de FCSB și marca notorie „Steaua București” aparținând CSA care se bucură de reputație și palmares. FCSB, fosta ______________________ București” SA folosea în cadrul denumirii sale „Fotbal Club Steaua București” dar și în activitatea sa comercială, un semn care este perceput de consumatori ca o marcă (Steaua sau Steaua București). Reclamantul și-a înregistrat numele comercial ulterior dobândirii protecției asupra elementului verbal „Steaua București” de către CSA prin marca cu nr. ______/02.07.1996 și ulterior dobândirii notorietății, fără a avea acordul pârâtului așa cum s-a precizat mai sus. Prin adresa nr. 54/2004 reclamanta FCSB (fostă Fotbal Club Steaua SA) i-a solicitat acordul pentru a înregistra pe numele său marca _____ compusă din elementul verbal ‘”Steaua București ” și o siglă (care a fost anulată prin Decizia nr. 3425 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată la data de 03.12.2014) însă, CSA și-a exprimat refuzul prin adresa cu nr.1024/2004. Denumirea „Fotbal Club „Steaua București” conține ca element principal cuvântul „Steaua” – cuvintele „Steaua București”, care constituie elementul verbal al mărcii înregistrate cu nr. ______/02.07.1996, al mărcii notorii (înregistrată sub nr. _____) și a celorlalte mărci din patrimoniul CSA. Similaritatea este atât la nivel fonetic, vizual cât și conceptual. Marca Steaua București este una notorie. Și palmaresul este notoriu.

Pârâtul arată ca palmaresul îi aparține. În momentul de față, riscul de confuzie și implicit riscul de asociere sunt extrem de ridicate întrucât CSA și-a reactivat secția de fotbal, având o echipă profesionistă înscrisă în L___ a IV-a, oferă cursuri de instruire și pregătire sportivă și are înființate grupe de copii și juniori la fotbal.

Este adevărat ca în anul 1998 s-a înființat Asociația fără scop patrimonial Fotbal Club Steaua București, care conform art. 1 din statut: „continuă activitatea sportiva de performanță a secției de Fotbal a Clubului Sportiv al Armatei Steaua București și preia tradițiile glorioase ale acesteia”. Continuarea activității sportive este clară, aceasta însemnând preluarea lotului de jucători, a staff-ului tehnic, a grupelor de copii și juniori. În schimb, preluarea palmaresului este incertă și susceptibilă de reticență așa cum afirmă unii. Pârâtul arată că palmaresul nu se poate vinde (bun nepatrimonial) nu se poate înstrăina și pe lângă acest fapt nici nu exista acte care sa ateste aceste afirmații ale reclamantei. Tradiție nu este echivalentul palmaresului. Asociația fără scop patrimonial nu conține niciun transfer și niciun act care să constate că palmaresul ar aparține acesteia sau că palmaresul ar fi fost transferat Asociației fără scop patrimonial.

FCSB, fostă S.C. Fotbal Club Steaua București SA este persoană juridică de drept privat, care s-a înființat la data de 19.02.2003, funcționează în baza Legii societăților nr. 31/1990 și care desfășoară în principal activități sportive. FCSB a înființat o noua echipa de fotbal în 2003 și a numit-o „Steaua București”. Aceasta echipă nu mai are astăzi dreptul de a folosi acest nume, conform Hotărârii Curții de Apel București și deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție precizate mai sus.

Având în vedere că palmaresul CSA nu a fost niciodată transferat către Asociație sau către FCSB, solicită respingerea acțiunea reclamantei FCSB așa cum a fost formulată (nici măcar nu este întemeiată legal).

Astfel, palmaresul echipei de fotbal Steaua București (lista de victorii/succese obținute de CSA, până la preluarea echipei de către societatea comercială în 2004) este deținut în exclusivitate de către CSA, acest lucru fiind prevăzut la nivelul unui act cu caracter normativ, respectiv prin Ordinul Ministerului Apărării Naționale prin care s-a aprobat acest Regulament. Art. 23 alin. (1) lit. d) din Regulament prevede următoarele: „C_____ C______ al Armatei Steaua București deține exclusivitatea palmaresului înregistrat de către sportivii și echipele clubului în competițiile la care au participat.” Astfel, Ordinul Ministrului Apărării Naționale, numărul M171/2001, de aprobare a regulamentului de organizare și funcționare, în vigoare la data constituirii societății reclamante FCSB, respectiv articolul 23, prevede următoarele: (1) C_____ C______ al Armatei Steaua București deține exclusivitatea; a) Dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, static și în mișcare, a sportivilor săi, în echipamentul de concurs și de reprezentare, când participă la competiții în numele Clubului Sportiv al Armatei Steaua București; b) Dreptului de folosință asupra siglei/emblemei proprii. c) Drepturilor de reclamă, publicitate și de televiziune, la competițiile pe care le organizează sau la care participă, după caz; d) Palmaresului înregistrat de către sportivii și echipele clubului în competițiile la care au participat. (2) Drepturile menționate Ia alineatul 1 pot fi cesionate de către C_____ C______ al Armatei Steaua București în condițiile legii.

Pârâta mai arată că, întrucât afirmațiile reclamantei din cererea de chemare în judecată sunt total eronate, chiar false, mincinoase, în condițiile în care decizia ÎCCJ, prin care instanța supremă a constatat că prin așa zisul transfer de echipă nu s-a realizat niciun transfer de patrimoniu, este foarte cunoscută reclamantului și nu lasă loc de interpretări, solicită amendarea reclamantei cu amenda maximă pentru rea-credință, abuz de drept și exercitarea drepturilor procesuale cu rea-credință.

Reclamanta a susținut ca este titularul legal al dreptului de a utiliza în scopuri comerciale și sportive palmaresul echipei de fotbal profesionist Steaua București precum și toate derivate. Total fals. Reclamantul nu are marca Steaua București. Acest lucru a fost stabilit printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție deci nu are nici palmaresul. Marca nu poate fi separată de palmares.

În drept, art. 205-206 și art. 148-151 C.Proc.Civ. și temeiurile legale indicate mai sus.

În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și eventual probe video.

Prin încheierea din data de 23.04.2019, a fost admisă excepția conexității și s-a dispus conexarea cauzei înregistrate sub nr. _____/3/2018 la cauza de față.

Instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu (răspunsurile la interogatoriu fiind depuse la filele 99-120 vol. V). A fost atașat dos. nr. _____/303/2007.

Prin sentința civilă nr. 1628/05.07.2019, Tribunalul București – Secția a V-a Civilă a admis cererea principală, a constatat ca palmaresul echipei de fotbal a CSA din anul 1947 și până în anul 2003 aparține reclamantului CSA; a obligat pârâta FCSB la plata către reclamant a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a respins cererea conexă, ca neîntemeiată.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În anul 1947 a fost înființată Asociația Sportivă Armata, care în anul 1948 își schimbă denumirea în C_____ C______ Central al Armatei, în anul 1950 devine Casa Centrală a Armatei, iar din anul 1961 a purtat denumirea C_____ C______ al Armatei –Steaua.

Conform Raportului nr.488/8.04.1998, în vederea respectării recomandărilor Ligii de Fotbal Profesioniste din România, Ministerul Apărării Naționale – C_____ C______ al Armatei Steaua a decis transformarea secției de fotbal profesionist a CSA „Steaua” în asociație sportivă fără scop patrimonial.

În acest context, prin Ordinul nr. 266/8.05.1992 a fost aprobat Regulamentul Fotbalului Profesionist al Federației Romane de Fotbal, iar la art. 3 din acest Regulament s-a prevăzut că : „1.Cluburile de fotbal se pot organiza potrivit Legii nr. 24/1924 că asociații fără scop lucrativ sau patrimonial și în conformitate cu prevederile Decretului nr. 31/1954, privind persoanele juridice. 2. Cluburile de fotbal profesioniste se pot organiza ca societăți comerciale în conformitate cu Legea nr. 31/1990”.

Ca atare, prin cererea formulată la data de 1.07.1998 și înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. 431/PJ/1998, s-a solicitat acordarea personalității juridice Asociației „ Fotbal Club București”. Prin sentința civilă nr. 186/8.07.1998, pronunțată de Tribunalul București – secția a IV-a civilă, cererea a fost admisă, s-a acordat personalitate juridice Asociației Fotbal Club Steaua București și s-a dispus înscrierea acesteia în Registrul special al instanței.

Potrivit art. 1 din Statut, Asociația Fotbal Club Steaua București este o asociație sportivă, fără scop patrimonial, în sensul Legii nr. 21/6 februarie 1924 și în conformitate cu prevederile Decretului nr.31/1954 privind persoanele juridice. Asociația fără scop patrimonial „Fotbal Club Steaua București” continuă activitatea sportivă de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” și preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia”. Obiectul principal de activitate al asociației îl constituie, potrivit art. 5 din Statut, organizarea și desfășurarea de activități sportive fotbalistice profesioniste prin pregătirea de sportivi de performanță în acest domeniu și prin participarea la competiții sportive interne și internaționale. Patrimoniul asociației a fost constituit din suma de ________ lei (rol). S-a prevăzut, totodată, că, prin convenție, Ministerul Apărării Naționale va da în folosință Asociației după autorizarea funcționării acesteia, bunurile imobile și mobile necesare îndeplinirii obiectului său de activitate.

În acest sens, în baza HG nr. 66/1999 privind abilitarea Ministerului Apărării Naționale de a transmite dreptul de folosință gratuită pentru spațiile și terenurile destinate activităților sportive, aflate în administrarea sa, către Asociația Fotbal Club Steaua București, a fost încheiat Protocolul nr. 21/7.03.1999 între Ministerul Apărării Naționale și Asociația Fotbal Club Steaua București prin care Ministerul Apărării Naționale a transmis dreptul de folosință gratuită Asociației pentru anumite spații și terenuri aflate în administrarea ministerului, s-a acordat dreptul Asociației de a folosi anumite baze sportive cu acordul Clubului Sportiv al Armatei Steaua București, Ministerul Apărării Naționale s-a obligat să asigure mijloacele de transport necesare desfășurării activității sportive de performanță, precum și cazarea sportivilor și arbitrilor, s-a prevăzut că ofițerii și subofițerii aflați pe statul de organizare al fostei secții de fotbal profesionist din cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua București vor fi detașați la Asociația Fotbal Club Steaua București, precum și preluarea datoriilor și creanțelor CSA Steaua și ale fostei secții de fotbal profesionist, contractate anterior datei de 8 iulie 1998 în exclusivitate pentru componenții echipei de fotbal, tehnicieni și antrenori și cele legate de participarea echipei la competițiile interne și internaționale de către Asociația Fotbal Club Steaua în baza unui proces-verbal de predare-primire distinct.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 5.07.2000 a Judecătoriei Sectorului 6 București s-a luat act de modificările aduse actului constitutiv și statutului Asociației pentru a le pune în acord cu prevederile OG nr. 26/2000.

Conform procesului-verbal din data de 24.01.2003, Adunarea Generală a Asociației Fotbal Club „Steaua” București a decis înființarea de către Asociație a unei societăți comerciale pe acțiuni, la care aceasta să participe ca acționar.

La aceeași dată se încheie tranzacția extrajudiciară autentificata sub nr. 76/24.01.2003 de BNP M_____ A_______, prin care Asociația Fotbal Club Steaua București și alte patru persoane fizice se obligă să înființeze societatea comercială Fotbal Club „Steaua” București SA, în care Asociația urma să dețină o cotă de 36% din capitalul social, restul de 64% fiind deținut de acționarii persoane fizice. În tranzacție s-a prevăzut că: „7. Asociația va transfera în interesul serviciului jucătorii de fotbal ( seniori și tineret) și antrenorii noii societăți comerciale. 8. Societatea comercială Fotbal Club „ Steaua” București va prelua, fără alte formalități, locul din Divizia A, subrogându-se în toate drepturile Asociației ( obținerea de certificat sportiv, înscrierea la Ministerul Tineretului și Sportului, înlocuirea certificatului sportiv la Federația Romană de Fotbal și L___ Profesionistă de Fotbal, conform Legii nr. 69/2000)”.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociației din data de 6.02.2003 s-a hotărât: aprobarea participării Asociației la capitalul social al Fotbal Steaua București SA cu aport în natura constând în instalația ROTORILL; aprobarea actului constitutiv al ______________________” București SA; cesionarea cu titlu gratuit a drepturilor de participare în Divizia A, începând cu data înregistrării legale a societății comerciale înființate; aprobarea cesionarii cu titlu gratuit a drepturilor federative asupra tuturor judecătorilor legitimați valabil la Asociație; de asemenea, s-a aprobat ca societatea comercială Fotbal Club Steaua București să se înregistreze ca structura sportivă legal constituită la Ministerul Tineretului și Sportului începând cu data dobândirii personalității juridice în calitate de club profesionist de fotbal, precum și cesionarea cu titlu gratuit către societate a tuturor contractelor de publicitate, sponsorizare, drepturi TV și alte asemenea, încheiate în legătură directă sau indirectă cu activitatea sportivă principală.

În actul constitutiv al societății comerciale Fotbal Club Steaua București SA, autentificat sub nr. 144/6.02.2003 de BNP M_____ A_______, s-a prevăzut că scopul societății este „participarea la competiții sportive profesioniste, promovarea și dezvoltarea activităților sportive, precum și alte activități legate sau derivate din obiectul social, preluând în acest sens locul echipei de fotbal în divizia A, a Asociației Fotbal Club Steaua București, precum și a celorlalte echipe ale Asociației, obligațiile Asociației Fotbal Club Steaua București față de fotbaliști, L___ Profesionistă de Fotbal, Federația Romană de Fotbal, precum și promovarea tinerelor talente în domeniul fotbalului profesionist de performanță”. Conform actului constitutiv, aportul Asociației Fotbal Club Steaua București l-a constituit suma de 360.000 USD, respectiv instalația ROTOROLL (un model de instalație publicitară „multiimagine”).

Prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București din data de 19.03.2003 a fost autorizată constituirea și s-a dispus înregistrarea în registrul comerțului a societății comerciale Fotbal Club „Steaua” București.

Anterior formulării prezenței cereri de chemare în judecată, între părți s-au desfășurat mai multe litigii, astfel:

Prin cererea înregistrată sub nr. _____/3/2011, CSA a solicitat în contradictoriu cu ______________________” București SA, Asociația Fotbal Club „Steaua” București și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci anularea înregistrării mărcilor _____ Steaua București aparținând _____________________ București SĂ și _____ aparținând Asociației Fotbal Club Steaua București. Cauza a fost soluționată irevocabil prin decizia civilă nr. 3425/3.12.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secția I civilă, în sensul admiterii în parte a cererii de chemare în judecată, dispunându-se anularea mărcii Steaua București înregistrată sub nr. ______ data depozit 29.01.2004 și a contractului de licență de marca nr. 201 din 1.02.2011 încheiat cu _________________ privire la marca înregistrată sub nr. ______. În considerentele acestei decizii, instanță a reținut că „…chiar dacă s-ar considera că marca supusă anularii pentru rea-credința în cauză a fost folosită pentru a identifica doar echipa de fotbal, nu se poate ajunge la concluzia că prin transferarea activității secției de fotbal s-a transferat automat și aceasta marca, odată cu creanțele și debitele, având în vedere că potrivit art. 40 alin.3 din Legea nr. 84/1998 teza finală, forma în vigoare la data încheierii protocolului, transmiterea unor elemente prin patrimoniu titularului nu afectează calitatea de titular al dreptului la marca. D___ în cazul în care patrimoniul titularului mărcii este transmis în totalitatea sa, această transmitere are ca efect și transferul drepturilor cu privire la marca. Or, prin protocolul încheiat în 1999 Asociația nonprofit a primit, în esență, dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați la această angajații fostei secții de fotbal profesionist, au fost transferate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998 în legătură cu această secție de fotbal, nefiind vorba astfel de transferul patrimoniului reclamantului la Asociația nonprofit”. Prin decizia civilă nr. 1119/24.04.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I-a civilă, a fost respinsă ca nefondata contestația în anulare formulată de contestatoarea _____________________ București împotriva deciziei civile nr. 3245/3.12.2014.

Prin decizia civilă nr. 989/A/21.12.2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta C_____ C______ al Armatei Steaua București și i s-a interzis pârâtei _____________________ București SA să folosească fără consimțământul reclamantei semnele „Steaua”, „Steaua București” sau a unor semne similare în activitatea comercială, inclusiv în cuprinsul denumirii comerciale și în special în competițiile sportive, pe documente, pe bilete de acces, pentru publicitate sub orice formă, în înscrierile în asociațiile sportive și federative și a fost obligat pârâtul Oficiul N_______ al Registrului Comerțului la efectuarea radierii elementelor „ Steaua București” din cuprinsul denumirii comerciale a pârâtei __________________________ SA. Decizia a rămas definitiva prin decizia nr. 1628/4.05.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ambele părți pretind că palmaresul echipei de fotbal „Steaua București” din perioada 1947-2003 le aparține. Astfel, reclamanta-pârâta a susținut că palmaresul este un element al mărcii a cărei titulară este, în timp ce pârâta-reclamanta a afirmat că palmaresul este un drept personal, corporal, indivizibil și natural al unei echipe și că acesta i s-a transmis odată cu fondul de comerț de la Asociația Fotbal Club Steaua București.

Prin urmare, în cauză trebuie stabilit dacă Asociația i-a transmis societății comerciale Fotbal Club Steaua București SA, la înființare, și palmaresul echipei Steaua București.

În opinia instanței, palmaresul, similar mărcii, emblemei, bunurilor mobile, etc. este un element al patrimoniului persoanei juridice, care conferă titularului sau un ansamblu de drepturi patrimoniale și nepatrimoniale (de ex. dreptul de a-i fi recunoscută public obținerea anumitor rezultate în competițiile sportive, dreptul de proprietate asupra trofeelor câștigate). Ca atare, palmaresul aparține persoanei fizice/juridice titulară a patrimoniului.

Examinând conținutul actului constitutiv al Asociației Fotbal Club Steaua București, instanța a reținut ca patrimoniul inițial al acesteia a fost constituit din suma de ________ lei. Totodată, s-a prevăzut că Ministerul Apărării Naționale va da în folosință Asociației bunurile mobile și imobile necesare îndeplinirii obiectului sau de activitate.

Așa cum s-a arătat mai sus, prin Protocolul nr. M21/7.03.1999 s-au transmis Asociației Fotbal Club Steaua București numai anumite drepturi: dreptul de folosință gratuită asupra unor bunuri imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, datoriile și creanțele fostei secții de fotbal a CSA, drepturile asupra jucătorilor legitimați la CSA.

Instanța a constatat, așadar, ca la înființarea Asociației Fotbal Club Steaua București, C_____ C______ al Armatei Steaua a transmis anumite elemente determinate din patrimoniul sau, nefiind înstrăinat întreg patrimoniul afectat activității secției de fotbal. Conform actelor constitutive și celorlalte înscrisuri care privesc înființarea Asociației, C_____ C______ al Armatei nu a transmis acesteia și palmaresul echipei de fotbal.

În absența unei dispoziții exprese în acest sens, nu se poate prezuma intenția Clubului Sportiv al Armatei de a înstrăina și palmaresul, astfel cum susține pârâta-reclamantă.

Faptul că la constituirea Asociației nu a fost transmis întregul patrimoniul al reclamantei-parate a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat prin decizia nr. 3245/3.12.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, în considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că prin protocolul încheiat în anul _____, Asociația nonprofit a primit, în esență, dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați la această angajații fostei secții de fotbal profesionist, au fost transferate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998, în legătură cu secția de fotbal, nefiind vorba despre transferul patrimoniului reclamantei C_____ C______ al Armatei la Asociația nonprofit.

Chiar și în reglementarea Codului de procedura civilă de la 1865, se admitea că autoritatea de lucru judecat trebuie recunoscută și considerentelor care explica și sprijină dispozitivul. Noul Cod de procedura civilă prevede expres la art. 430 alin. 2 că autoritatea de lucru judecat privește atât dispozitivul, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Aspectul negativ al autorității de lucru judecat împiedica repunerea în discuție în procesul de față a problemei întinderii drepturilor care au fost transmise Asociației, dezlegată irevocabil prin decizia civilă amintitî anterior. În același sens, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care urmărește, între altele, ca soluția pronunțată în mod definitiv în orice litigiu de către instanțe să nu mai fi repusă în discuție. Altfel spus, principiul securității juridice impune ca, atunci când o dispută civilă este examinată pe fond de instanțe, ea ar trebui decisă o dată pentru totdeauna (cauza Brum______ împotriva României). Problema soluționata nu este numai problemă de fond tranșata în hotărâre, ci și problemele a căror rezolvare dată în considerente sprijină soluția din dispozitiv ( cauza A_________ contra României).

Mențiunea din cuprinsul art. 1 al actului constitutiv al Asociației Fotbal Club Steaua București în sensul că „Asociația… continuă continua activitatea sportivă și de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Sportiv al Armatei” este una generică, iar din conținutul acesteia nu se poate reține transmiterea drepturilor asupra palmaresului echipei de fotbal. Instanța a apreciat că aceasta prevedere din actul constitutiv urmărea să definească, în esență, scopul și obiectivele asociației ce urma să se înființeze.

Contrar susținerilor pârâtei-reclamante, în opinia instanței palmaresul nu este un drept accesoriu echipei de fotbal.

În primul rând, echipa reprezintă un grup de sportivi care se antrenează și participă la competiții împreună. Echipele aparțin cluburilor de fotbal, care participă în competiții cu acestea și sunt titularele drepturilor federative asupra jucătorilor. Palmaresul nu este un accesoriu drepturilor federative asupra jucătorilor, pentru că indiferent de modificările intervenite în compunerea echipei de fotbal, de ex. prin transferul unuia, mai multor sau tuturor jucătorilor, nu intervine nicio schimbare în persoana titularului drepturilor asupra palmaresului. Trofeele câștigate de echipele de fotbal nu aparțin sportivilor care compun echipa de fotbal, ci clubului căruia îi aparține echipa. Este adevărat că obținerea trofeelor/câștigarea competițiilor sportive este rezultatul competentei și eforturilor depuse de sportivi, însă acest fapt nu conferă sportivilor un drept asupra trofeelor obținute de echipă.

În ceea ce privește societatea comercială Fotbal Club Steaua București SA, din hotărârea Adunării Generale a Asociației Fotbal Club Steaua București, actul constitutiv al societății comerciale reiese că Asociația a participat la constituirea capitalului social al societății comerciale numai cu aport în natură, respectiv instalația ROTOROLL și au fost cesionate societății comerciale drepturile federative asupra jucătorilor ce activau la Asociația Fotbal Club Steaua București, precum și contractele publicitare, sponsorizare, etc. încheiate în legătură cu activitatea fotbalistică.

Nici în cuprinsul tranzacției extrajudiciare autentificata sub nr. 76/24.01.2003 nu se menționează transmiterea de către Asociație a palmaresului echipei de fotbal. De altfel, Asociația nici nu ar fi putut transmite pârâtei-reclamante drepturile asupra palmaresului, din moment ce ea însăși nu le deținea în patrimoniu.

Condițiile în care s-a decis înființarea Asociației Fotbal Club Steaua București, respectiv faptul dacă înființarea asociației a fost impusă de prevederile Regulamentului Fotbalului Profesionist al Federației Romane de Fotbal, aprobat prin Ordinul nr. 266/1992 al Ministrului Tineretului și Sportului, nu sunt relevante pentru cauza de față, pentru că transmiterea drepturilor asupra palmaresului de către reclamanta-pârâta nu este influențată de acest fapt.

Nu au fost reținute nici susținerile pârâtei-reclamante în sensul că palmaresul echipei de fotbal îi aparține întrucât a continuat activitatea fotbalistică a echipei Steaua București, deoarece palmaresul fiind un element al patrimoniului transmiterea acestuia se putea realiza numai printr-un act juridic translativ de drepturi și nu poate opera prin simplul fapt al continuării activității echipei de fotbal.

Cesionarea dreptului de participare în Divizia A către _____________________ București, prevăzută în Hotărârea Adunării Generale a Asociației Fotbal Club Steaua București din 6.02.2003 și în tranzacția extrajudiciară din 24.01.2003, fără a analiza legalitatea acestei convenții, nu presupune și transmiterea palmaresului. Dreptul de participare în Divizia A (actual L___ I) se obținea în urma îndeplinirii unor criterii sportive, criterii de infrastructură, criterii de personal, criterii financiare de către cluburile de fotbal. Dintre acestea, criteriile sportive, deși au în vedere o anumită durata a participării și obținerea unor rezultate în competiții, nu sunt echivalente palmaresului. Altfel spus, titularul palmaresului unei echipe de fotbal nu obține automat dreptul de participare în primul eșantion din sistemul competițional fotbalistic.

Totodată, având în vedere că palmaresul are o valoare patrimonială, nu se poate susține că cererea reclamantei-parate de constatare a dreptului asupra palmaresului echipei de fotbal Steaua București din perioada de referință ar fi lipsită de interes (înțeles că folos practic urmărit prin formularea cererii de chemare în judecată), chiar dacă în prezent nu ar deține o echipă de fotbal profesionist. Oricum, potrivit art. 8 alin.3 lit. b din Regulamentul de organizare și funcționare al Clubului Sportiv al Armatei, aprobat prin Ordinul M.115/2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 750 din 4 decembrie 2013, astfel cum a fost modificat prin Ordinul M134/19.12.2014, în cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua funcționează și secția de fotbal, ca disciplina sportivă pe echipe.

Constatând că drepturile asupra palmaresului echipei Steaua din perioada 1947-2003 aparțin reclamantei-pârâte, instanța a admis cererea principală și, pe cale de consecință, a respins cererea conexă, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 alin.1 C.pr. civ., instanța a dispus obligarea pârâtei reclamante la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanta-pârâta, reprezentând taxa judiciara de timbru.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta FCSB, solicitând modificarea în tot a hotărârii apelate și, în principal, restituirea cauzei instanței de fond pentru a analiza palmaresul aferent perioadei 2003 – 2017, iar în subsidiar, admiterea apelului cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, admiterii cererii de chemare în judecată conexă formulată de reclamanta FCSB în contradictoriu cu pârâtul CSA, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Pe cale de excepție, apelanta pârâtă a invocat:

i. Lipsa de interes a reclamantului CSA în promovarea cererii de chemare în judecată.

Reclamantul CSA nu justifică un interes actual în susținerea cererii de chemare în judecată.

Activitățile reclamantei fac din anul 1998 obiectul unor acte cu caracter sportiv amator fapt ce nu-i conferă un interes legitim actual cererii deduse judecății prin care dorește să i se constate drepturi asupra unui palmares aparținând unui club profesionist de fotbal.

Cererea de chemare în judecată este de-asemenea lipsită de interes întrucât pârâta FCSB este unicul continuator al activității Clubului de Fotbal Club Steaua București și al echipei de fotbal omonime, iar între palmares și continuitatea activității fotbalistice există o indivizibilitate naturală astfel că nu poate face obiectul dreptului de proprietate al altei persoane.

Acțiunea vizează în fapt un drept subiectiv fără conținut economic, drept care este strâns legat de persoana care a preluat și continuat participarea în competițiile sportive, drept absolut, nesusceptibil de a cedat prin act juridic ci transmis prin reorganizarea legală a fostei Secții de Fotbal aparținând reclamantei CSA, inițial în anul 1998 sub forma unei asociații non-profit și ulterior prin preluarea acesteia de societatea pârâtă, începând cu anul 2003.

Din actele depuse de reclamant rezultă că acesta și-a transferat Secția de Fotbal începând cu anul 1998 către un terț, respectiv către Asociația Fotbal Club Steaua București, situație în care se poate trage concluzia că persoana juridică reclamantă nu a prestat activități fotbalistice și competiționale de fotbal în perioada 1998 — 2003, pentru care susține că deține un palmares. Așadar, cel puțin pentru perioada 1998 — 2003 cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, în alta ordine de idei, instanța de fond constatând existența Palmaresului din perioada 1947 până în anul 2003, în favoarea reclamantei CSA și respingând în totalitate acțiunea pârâtei FCSB, ar indica de fapt că acest palmares și-ar fi încetat existența în anul 2003.

Instanța de fond, chiar dacă recunoaște preluarea și continuarea activității fotbalistice competiționale de către pârâta FCSB, aspect necontestat de altfel de reclamant, nu clarifică ce s-a întâmplat cu palmaresul din anul 2003 și până la data cererii de chemare în judecată și de ce nu admite, cel puțin în parte, acțiunea conexă a FCSB pentru palmaresul din perioada 2003 — prezent,

În acest context, care ar fi interesul actual al reclamantei CSA de a i se constata drepturi asupra unui Palmares care a încetat să mai existe din anul 2003? Care este folosul practic dobândit de CSA din admiterea cererii de chemare în judecată? Niciunul.

Pentru aceste considerente se impune admiterea excepției și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană lipsită de interes.

ii. excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată

Reclamanta invocă încălcarea dreptului de proprietate pe care aceasta pretinde că i-a fost însușit abuziv de pârâtă, situație în care reclamantul ar avea deschisă acțiunea în realizarea dreptului. În raport de dispozițiile art.35 teza finală C.Proc.Civ., cererea de chemare în judecată este inadmisibilă.

Plecând de la temeiul de drept procesual invocat de reclamanta, art. 35 C.Proc.Civ., acțiunea în constatare poate fi declaratorie (reclamantul cere instanței intervenția pentru constatarea existentei sau inexistenței unui drept care, deși nu i-a fost încălcat, s-ar putea în viitor sa-i fie încălcat), interogatorie (reclamantul cheamă în judecată un terț față de care cere sa i se constate un drept care ar putea fi în viitor eventual contestat) sau provocatorie (prin care reclamantul cheamă în judecată persoana care ridică anumite pretenții în legătură cu un drept al său, pentru a se constata daca are sau nu un asemenea drept). În toate cele trei cazuri trebuie să existe o contestație actuală sau potențială în ceea ce privește dreptul în cauză.

În speță, reclamanta tinde să i se recunoască dreptul său asupra palmaresului echipei istorice Steaua București din perioada 1947 – 2003.

Întrucât reclamanta nu vizează „confecționarea” unui act de proprietate, ci constatarea dreptului său, legitimarea procesuală pasivă în acțiunea de față este recunoscută persoanelor care îi pot contesta dreptul reclamantei.

Acțiunea este întemeiată pe disp. art. 35 C.Proc.Civ. ce prevede că „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.

Reclamanta susține că solicită constatarea calității sale de proprietar asupra palmaresului în discuție, urmărind consolidarea dreptului său despre care afirmă că este un drept de proprietate, dar în realitate, în raport de elementele de fapt și de drept ale acțiunii încearcă să își creeze un titlu de proprietate, urmărind să se constate de instanță ca a dobândit dreptul de proprietate.

Eventuala situație în care o persoană nu a depus diligențele necesare pentru a perfecta un înscris, un titlu, etc. care să ateste dobândirea dreptului de proprietate sau care nu se mai află în posesia acestuia, nu deschide acesteia dreptul la o acțiune în constatarea dreptului de proprietate.

Instanța de fond nu a înțeles limitele proprii învestiri. În mod greșit a reținut instanța că nu este învestită cu o acțiune prin care să se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra palmaresului, însă având în vedere obiectul acțiunii, prima instanță a considerat în mod neîntemeiat faptul că nu este învestită cu o acțiune în constatarea dreptului de proprietate, și mai mult, a reținut că reclamantul solicită prin promovarea prezentei acțiuni obținerea unui titlu de proprietate asupra palmaresului. Din contră, tocmai aceasta este rațiunea acestui demers – ca instanța să constate o realitate juridica preexistentă: calitatea de proprietar asupra palmaresului.

Astfel, din motivele de fapt și de drept, din toate documentele și apărările depuse la dosar, precum și din ansamblu probatoriu administrat în cauză rezultă că reclamanta a solicitat instanței să constate existența dreptului de proprietate în patrimoniul sau asupra palmaresului.

De altfel, pe calea acțiunilor în constatare nu se poate solicita constatarea unei stări de fapt, ci doar a unei stări de drept, motiv pentru care este evident că obiectul învestirii instanței privește constatarea existenței dreptului de proprietate prin raportare la ansamblul probatoriului administrat.

De asemenea, având în vedere specificul acțiunii în constatarea dreptului de proprietate potrivit căreia reclamantul nu deține un titlu de proprietate propriu-zis în sens de instrumentum, este evident că probarea dreptului de proprietate se va realiza prin intermediul altor probe și prezumții.

Așadar, prima instanță a interpretat în mod greșit normele de drept material, apreciind în mod nefundamentat faptul că s-a dovedit calitatea de proprietar a reclamantului asupra palmaresului în discuție.

Legiuitorul instituie, prin art.35 teza II C.Proc.Civ., caracterul subsidiar al acțiunii în constatare, față de o acțiune în realizare. în ipoteza în care reclamantul are la dispoziție o acțiune în realizare, soluția va fi de respingere ca inadmisibilă a acțiunii în constatare, inadmisibilitatea putând fi invocată pe cale de excepție, având natura unei excepții de fond peremptorie. Chiar și în lipsa invocării de către pârât, se impune ca instanța să verifice din oficiu admisibilitatea unei acțiuni în constatare și în cazul constatării inadmisibilității, să indice mijlocul concret de realizare a dreptului pe care reclamantul l-ar avea la dispoziție. Chiar dacă legiuitorul folosește expresia „poate cere realizarea dreptului”, în realitate nu există opțiunea alegerii între cele două căi, fiind obligatorie urmarea căii acțiunii în realizare, când aceasta există.

Prin Decizia nr.1058/18.03.2014 pronunțată de secția a II-a civilă a înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a statuat în sensul: „D____ urmare, constatarea învestirii cu o acțiune în temeiul art.111 C pr.civ. atrage pentru instanță obligația verificării daca cererea poate fi primită sau dacă ea nu poate fi primită, caz în care sancțiunea inclusă în ipoteza normei este inadmisibilitatea, verificare pe care instanțele nu au făcut-o, ele procedând la respingerea acțiunii ca neîntemeiată în baza dispozițiilor art. 1020-1021 C.civ. Înalta Curte, constatând așadar că în mod nelegal instanțele au procedat la respingerea pe fond a unei cereri în constatare întemeiată pe dispozițiile art. 111 C.pr.civ. în raport de analiza prevederilor art.1020-1021 C.civ. care caracterizează o acțiune în realizare, aspect sesizat și de intimată în modalitatea mai jos expusă, a admis recursul declarat, a modificat decizia atacată în sensul ca a admis apelul declarat împotriva sentinței pe care a schimbat-o în sensul că respinge acțiunea ca inadmisibilă, cu această motivare”. Sintagma „orice altă cale prevăzută de lege” trebuie înțeleasă ca privind cererile prin care partea și-ar putea realiza dreptul în justiție, iar nu un alt mod, eventual în fața unui organ administrativ. În acest context, apelanta pârâtă a prezentat câteva hotărâri care relevă optica Înaltei Curți cu privire la existenta altor căi de realizare a dreptului, care conduc la inadmisibilitatea acțiunii în constatare.

Cu privire la interesul public urmărit de legiuitor prin interzicerea primirii unei cereri în constatare dacă partea are la îndemână o acțiune în realizare, s-a reținut că acesta ar consta în protejarea eficacității realizării actului de justiție, în sensul că împiedică desfășurarea a două litigii consecutive în cadrul cărora să se supună dezbaterii aceeași stare de fapt și aceleași aspecte de drept. Această inadmisibilitate bazându-se, totodată, pe lipsa oricărui interes legitim al unui subiect de drept de a cere să i se constate existența unui drept, atâta vreme cât acesta ar putea cere realizarea dreptului.

De altfel, instanța de fond a ignorat rolul pe care legiuitorul l-a prevăzut acțiunii în constatare, aceasta fiind admisibilă ori de câte ori reclamantul solicită constatarea existenței unui drept și nu are posibilitatea de a promova o acțiune în realizarea acestui drept.

Mai mult decât atât, deși instanța de fond nu definește palmaresul și nici nu stabilește natura juridică a acestuia, reține în considerente că palmaresul este un element al patrimoniului persoanei juridice care conferă titularului său un ansamblu de drepturi patrimoniale sau nepatrimoniale.

Or, plecând de la aceasta premisa a faptului ca palmaresul este un element al patrimoniului persoanei juridice, soluția instanței de fond este esențial greșită, întrucât, litigiul între părți fiind purtat asupra unui element al patrimoniului persoanei juridice, asupra unui bun mobil incorporai ce este susceptibil de posesie, în mod evident reclamanta CSA avea deschisă calea unei acțiuni în revendicare mobiliara și nu a unei acțiuni în constatare.

De asemenea, apelanta pârâtă consideră greșită soluția adoptată de Tribunalul București, întrucât prin admiterea acțiunii în constatare, se eludează analiza privind titularul dreptului de proprietate asupra palmaresului, aspect ce poate fi materializat doar prin judecarea unei cereri în revendicare mobiliara.

În acest sens, argumentele pârâtei apelante privind faptul că a asigurat continuitatea sportivă și competițională pe plan intern și internațional, în mod exclusiv și perpetuu, a activității fotbalistice, precum și deținerea (posesia) palmaresului, aspect afirmat chiar de către reclamanta CSA în cererea de chemare în judecată, converg în stabilirea faptului că pârâta deține dreptul de proprietate asupra palmaresului istoric.

Dovadă faptului că reclamanta CSA recunoaște că, cel puțin la data formulării cererii de chemare în judecată, palmaresul echipei istorice de fotbal Steaua București se află la pârâtul FCSB, stă cadrul procesual creat de CSA, în care subscrisa FCSB are calitatea de pârâtă.

Or, dacă Palmaresul este un bun patrimonial mobil, față de care simpla posesie echivalează cu proprietatea, atunci cauza are drept scop nu constatarea unui drept, ci a unei stări de fapt, aceea că a deținut posesia Palmaresului în perioada 1947-2003, situație în care o atare acțiune în constatare este inadmisibilă.

iii. excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei CSA.

Deși se invocă dreptul său asupra palmaresului, ca element al patrimoniului, din modul în care este formulată acțiunea, scopul reclamantei este acela de a-și constitui un drept, în concret, aplicarea legii la o stare de fapt pe care o invocă, finalitatea fiind în concret aceea de a-și constitui im drept pentru viitor. Or, reclamanta nu a dovedit că a folosit palmaresul echipei istorice Steaua București din anul 1998 și până în prezent, pentru a fi îndreptățită să i se recunoască și să îi fie consolidate dreptul în posesia sau folosința căruia s-ar afla. Dimpotrivă, activitatea fotbalistică a reclamantei a încetat din anul 1998 în urma deciziilor Federației Romane de Fotbal și a Ligii Profesioniste de Fotbal precum dar și a deciziilor propriilor persoane din conducerea CSA, iar în contextul în care activitatea competițională a fost preluată și continuată de pârâtă, aspect care denotă existența unui Palmares unic, indivizibil, dovedește odată în plus că palmaresul dedus judecății nu poate face obiectul aproprierii reclamantei cată vreme aceasta a încetat, începând cu anul 1998, orice raporturi juridice cu echipa de fotbal, deci implicit cu palmaresul acesteia.

Astfel, contrar susținerilor reclamantei, parata este cea care a preluat, continuat și se află inclusiv la data prezentă în posesia palmaresului cu care a fost afiliată la organismele naționale și internaționale de profil.

Or, în cauza dedusă judecății nu se urmărește apărarea unui drept și a unui interes legitim și actual personal, întrucât cererea este formulată de o persoană care nu justifică calitatea procesuală activă, întrucât reclamanta nu a existat în perioada în care susține că a activat în competițiile de fotbal după anul 1998, în contextul în care a fost făcută dovada că pârâta FCSB a fost înființată pentru a prelua și continua activitatea fostei echipe de fotbal Steaua București, conform prevederilor din Actul Constitutiv din anul 2003.

Palmaresul se constituie din cupele, trofeele, medaliile, victoriile, pozițiile în clasamentele naționale și internaționale obținute de fotbaliștii care au activat de-a lungul anilor în cadrul echipei istorice.

Palmaresul echipei a fost transmis din punct de vedere juridic, pe de o parte în mod legal prin reorganizarea Secției de Fotbal a CSA cât și factual, prin preluarea și continuarea activității sportive și competiționale, aspect necontestat de reclamantă

În cadrul probelor noi care vor fi administrate în apel, solicită emiterea unei adrese către Federația Romană de Fotbal, pentru a comunica dacă persoana juridică de drept public înregistrată sub denumirea C_____ C______ al Armatei Steaua, respectiv persoana juridică de drept privat Fotbal Club FCSB SA., au fost și/sau sunt în prezent membre ale Federației Române de Fotbal și dacă au participat și participă în competițiile profesioniste de fotbal organizate de către Federația Romană de Fotbal, L___ Profesionistă de Fotbal, și în plan internațional de FIFA, UEFA, iar în caz afirmativ să comunice, în copie certificată, actele din care să rezulte calitatea lor de membru al Federației Române de Fotbal, calitatea în care au participat și/sau participă în competiția profesionistă de fotbal organizată de Federația Română de Fotbal, L___ Profesionistă de Fotbal și în plan internațional de FIFA, UEFA, Așadar, apelanta pârâtă va dovedi continuitatea de către pârâta FCSB a activității competiționale fotbalistice a echipei Steaua București, care reprezintă în esență palmaresul, aceasta din urmă fiind afiliată la Federația Romană de Fotbal și L___ Profesionistă de Fotbal din anul 2003, ca structuri de fotbal profesionist ce funcționează conform Legii nr.69/2000.

Motivele de apel:

1) Apelanta pârâtă contestă susținerile instanței de fond potrivit cărora palmaresul și drepturile derivate acestuia ar fi drepturi patrimoniale.

Potrivit DEX, palmaresul reprezintă o listă în care se înscriu succesele sau victoriile (sportive, artistice etc.) obținute de cineva; totalitatea unor astfel de succese sau de victorii, așadar, este fără echivoc faptul ca acesta reprezintă un drept fără o valoare pecuniara.

Din coroborarea dispozițiilor art. 1 alin. 2 și art. 13 alin. 1 din legea nr. 69/2000, rezultă faptul că între palmares și continuitatea activității fotbalistice există o indivizibilitate naturală.

Așadar, palmaresul în cauză nu poate face obiectul dreptului reclamantei întrucât pârâta FCSB a preluat și este continuatorul, din anul 2003, a activității Clubului de Fotbal Steaua București.

Palmaresul alături de drepturile derivate din acesta reprezintă bunuri incorporale, fără valoare contabila.

Cele mai importante elemente care nu doar formează, ci chiar sunt clubul în sine sunt cele nepatrimoniale: palmares, istorie, culori, embleme.

Dreptul de proprietate asupra palmaresului sportiv este un drept subiectiv, indisolubil legat de C_____ C______, fiind un drept absolut, opozabil erga omnes, și care nu face parte din patrimoniul persoanei juridice care deține clubul, deoarece nu este un drept patrimonial.

2) Continuitatea activităților sportive și competiționale a clubului de fotbal Steaua București are semnificația juridică a preluării palmaresului acestuia.

Tribunalul D___, în sentința civilă nr. 149/2017, pronunțată în dosarul civil nr. ____________**, arată cu puterea izvorului de drept jurisprudențial, că; …continuitatea activității competiționale fotbalistice … reprezintă în esență palmaresul… Prin decizia Curții de Apel Timișoara nr. 364/2018 se confirmă această sentință. Astfel că, potrivit jurisprudenței naționale în materia palmaresului unei echipe de fotbal, cel care a preluat și continuat activitatea fotbalistică și competițională a unui alt club de fotbal, și dacă această continuitate nu a fost fragmentată sau întreruptă, acela deține drepturile aferente întregului palmares al clubului de la înființare și până la data cererii de chemare în judecată.

Conform art.1 par.3 al Statutului Asociației Fotbal Club Steaua București: asociația preia și continuă activitatea sportiva de performantă a Secției de Fotbal a Clubului Steaua și preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia, (de aici se poate concluziona preluarea de către Asociația FC Steaua București a clubului de fotbal profesionist, împreună cu palmaresul aferent).

Ce nu menționează instanța de fond este și aspectul că, potrivit prevederilor Actului Constitutiv al paratei reiese că este continuatoarea de drept a istoriei și tradițiilor echipei de fotbal Steaua București, și (n.n.) a palmaresului acesteia.

Așa cum se poate reține din dispozițiile art.1 alin. 2 și art. 13 alin. 1 din Legea numărul 69/2000, scopul activității sportive reprezintă obținerea unor victorii (palmaresul ce se solicită a-i fi recunoscut reclamantei, s.n.).

De altfel, în lipsa palmaresului nu exista posibilitatea legală de a continua activitatea competițională din locul în clasament respectiv din eșalonul în care se afla echipa în cauză la data preluării activității competiționale de către pârâta, ori pârâta FCSB a preluat clubul și implicit echipa de fotbal Steaua București în anul 2003 și a continuat activitatea fotbalistică competițională în calendarul competițional următor ocupând același loc în clasament din Divizia A.

În acest timp, reclamanta nu a mai avut legătură cu activitatea sportivă și competițională de fotbal a Clubului Steaua București după anul 1998.

Transformarea formei juridice a cluburilor sportive a fost impusă de noile realități economice și sociale precum și de dispozițiile Legii nr.69/2000, care au avut drept consecință și reorganizarea Secției de Fotbal a CSA și separarea acesteia de reclamantă prin dobândirea propriei personalități juridice, distinctă de cea a reclamantei, începând cu anul 1998 inițial sub forma unei asociații non-profit și ulterior din anul 2003 prin înființarea societății pârâte, aspecte obiective care dovedesc transmiterea clubului de fotbal și implicit a palmaresului acestuia, pe calea legală, de la reclamant la pârât. Cele două entități juridice care au fost înființate chiar de reclamantul CSA sau cel puțin cu acordul acesteia după anul 1998, respectiv Asociația Fotbal Club Steaua București și ulterior din anul 2003, societatea pârâtă Fotbal Club Steaua București S.A., au preluat și continuat activitatea și tradiția echipei de fotbal Steaua București situație de fapt tradusă prin participarea neîntreruptă în competițiile de fotbal și preluarea respectiv completarea palmaresului ce face obiectul cauzei deduse judecății.

Palmaresul ce face obiectul prezentei cauze este unic, întrucât activitatea competițională nu a fost întreruptă și indivizibil de persoana care i-a asigurat continuitatea. Între palmares și dreptul de participare în competițiile de fotbal există o interconexiune obligatorie, întrucât persoanele juridice ulterior înființate au continuat activitatea sportivă pe plan competițional din momentul la care a încetat activitatea Secției de Fotbal a reclamantei începând cu anul 1998.

Din statutul Asociației Fotbal Club Steaua București, respectiv din Actul Constitutiv al societății denumite inițial Fotbal Club Steaua București SA rezultă că obiectul acestora a fost acela de a continua tradiția de mai multe decenii a fotbalului profesionist al echipei istorice Steaua București, a cărei susținere nu a mai putut fi asigurată de armată și ulterior de asociația înființată prin Ordinul MapN.

Prin înființarea în anul 1998 a Asociației Sportive Fotbal Club Steaua București a fost continuată activitatea Clubului de Fotbal Steaua București și, din anul 2003 până în prezent, activitatea Clubului de Fotbal Steaua București, actual Fotbal Club FCSB SA. a fost continuată în cadrul organizat de această din urmă persoană juridică, a cărei susținere nu a mai putut fi asigurată de asociația înființată chiar de reclamantă.

Se poate reține existenta unui raport juridic securizat în timp, ce nu poate fi înfrânt de apărările reclamantei. Principiul securității juridice exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze. Mai mult, acest principiu a fost consacrat și a cunoscut o continuă îmbogățire în dreptul european, atât la nivel general comunitar, cât și în materia protecției drepturilor omului. Astfel, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a statuat că principiul securității juridice face parte din ordinea juridică comunitară și trebuie respectat atât de instituțiile comunitare/cât și de statele membre, atunci când acestea își exercită prerogativele conferite de directivele comunitare De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudența sa, de exemplu în cauza Marcks împotriva Belgiei, 1979 importanta respectării principiului securității juridice, considerat ca fiind în mod necesar inerent atât dreptului Convenției, cât și dreptului comunitar.

Palmaresul nu se regăsește în patrimoniul vreunei persoane, nefiind un drept patrimonial, numai persoana juridică care administrează echipa aflată în competiție poate să-l invoce, în cazul de față, pârâta FCSB, în calitate de continuator al activității competițional fotbalistice, fără a emite pretenții că l-ar deține în proprietate.

De asemenea, chiar reclamanta arată că, odată cu înființarea asociației non-profit, și-a încetat activitatea de fotbal. Mai mult, din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamanta nu a mai desfășura nici-o activitate fotbalistică și nu a mai avut nici-o legătură cu activitatea Clubului de Fotbal Steaua București, din anul 1998.

Continuarea de către societatea pârâtă a activității fotbalistice nu ar fi putut să existe în lipsa palmaresului deoarece nu există posibilitatea legală de a participa cu o echipă nou înființată direct într-o competiție sportivă profesionistă organizată în România, la nivelul eșalonului ligii a I-a de FRF/LPF.

Reclamanta nu are nicio legătură cu activitatea Clubului de Fotbal Steaua București și nici cu orice alte drepturi derivate din activitatea fotbalistică, ulterior anului 1998.

3) Apelanta pârâtă critică reținerile instanței de fond cu privire la autoritatea de lucru judecat.

Cu privire la puterea de lucru judecat a deciziei nr.3245/2014 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, considerăm că nu este aplicabilă cauzei deoarece obiectul cererii analizată prin respectiva decizie, vizează anularea unei mărci naționale, așadar o altă chestiune de drept și un alt temei decât cererea dedusă judecății prezente având ca obiect dreptul asupra palmaresului.

Considerentele expuse în decizia respectivă, nu au nicio legătură cu dreptul asupra palmaresului, nefăcând sub nici o formă obiectul analizei în litigiul anterior cu privire la care să existe în consecință o statuare definitivă.

Din aceste motive, considerăm ca statuările deciziei anterioare nu se impun în prezentul litigiu cu puterea autorității de lucru judecat.

4) Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind drepturile asupra palmaresului din perioada 2003 — 2017.

Prin cererea conexă de chemare în judecată, reclamantul FCSB a solicitat instanței să constate că este titularul legal al dreptului de a utiliza, în scopuri comerciale și sportive, palmaresul fostei echipei de fotbal profesionist Steaua București, precum și toate derivatele sportive ce rezultă din acesta, în calitatea sa de unic continuator al activității fotbalistice al acestei echipe. Deci, drepturile asupra palmaresului solicitate de FCSB priveau perioada din 1947 și până la data formulării cererii de chemare în judecată (2017), mai ales că, reclamantul din cererea inițială solicita drepturile aferente perioadei 1947 – 2003.

În considerentele sentinței civile, la pagina 24 para.7, instanța de fond arată că ambele părți ai pretins că palmaresul echipei de fotbal din perioada 1947-2003 le aparține, aspect care poate reprezenta o eroare materială care a condus la emiterea sentinței apelate, probabil acesta este și motivul pentru care instanța de fond nu s-a pronunțat asupra palmaresului din perioada 2003 — 2017.

Din acest motiv, apelanta pârâtă consideră că instanța de fond, atunci când s-a pronunțat doar cu privire la palmaresul aferent perioadei 1947 – 2003 și nu a dezlegat chestiunea palmaresului pentru perioada 2003 – 2017 ce făcea în parte obiectul cauzei conexe, nu s-a pronunțat parțial pe capătul de cerere din acțiunea conexă.

Prin cererea principală de chemare în judecată, reclamanta CSA solicită recunoașterea drepturilor sale asupra Palmaresului aferent perioadei 1947 – 2003, iar prin cererea conexă FCSB solicită recunoașterea drepturilor sale aferente perioadei 1947 — 2017. Instanța de fond se pronunță pentru perioada 1947 — 2003, fără însă a se pronunța pe perioada 2003 – 2017.

De aceea apelanta pârâtă consideră că, în sentința pronunțată, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, motiv pentru care se impune admiterea apelului și, în principal restituirea cauzei instanței de fond pentru a analiza drepturile asupra palmaresului aferent perioadei 2003 – 2017.

5) Pe fondul cauzei, în rejudecare, potrivit caracterului devolutiv al apelului.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin 1 din Legea nr. 69/2000 în forma de la data intrării în vigoare a acesteia (09.05.2000) stabileau: „în sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive: – asociațiile sportive – cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale”.

Așadar, Secția de Fotbal a reclamantei CSA înființată în anul 1947, s-a transformată în anul 1998 în asociație sportivă non profit, Asociația Fotbal Club Steaua București, asociație fără scop lucrativ (deci nu asociație sportivă în sensul legii), a fost obligată conform Legii nr. 69/2000 să se reorganizeze într-o societate comerciala pe acțiuni.

Rezultă fără putința de tăgadă că pârâta FCSB este continuatoarea în drepturi a asociației non-profit înființată în anul 1998, care la rândul său este continuatoarea Secției de Fotbal a CSA.

Din aceste considerente cererea reclamantului CSA este neîntemeiată, deoarece în anul 1998 reclamantul CSA a desființat secția de fotbal și a transferat echipa de fotbal profesionist cu denumirea Steaua București și implicit toate drepturile și obligațiile asociate acesteia Asociației Fotbal Club Steaua București.

Istoria, realizările și palmaresul reprezintă drepturi accesorii asociate unei echipe de fotbal, drept ce nu pot fi detașate de echipa căreia îi aparțin.

Transferul practic a întregului fond de comerț, reprezentat de echipa de fotbal, locul în grupe de la momentul respectiv, drepturile federative ale jucătorilor, „istoria și trecutul glorios”, include și transferul palmaresului clubului, potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale”, (accesoriul urmează principalul).

Pârâtul FCSB este înființată ca societate pe acțiuni, înregistrată la data de 19.02.2003 în Registrul Comerțului sub nr. J____________, concomitent fiind eliberat primul Certificat de identitate sportivă nr.F/A3/_____/2003, urmata de afilierea la Federația R_____ de Fotbal la data de 03.03.2003. Societatea pârâtă a preluat fondul de comerț de la Asociația Fotbal Club Steaua București, succesor în drepturi al reclamantului CSA., reprezentat în cazul nostru de echipa de fotbal profesionist STEAUA (dreptul de participare în competiția DIVIZIA A, organizată de L___ Profesionistă de Fotbal; cesionarea drepturilor federative asupra jucătorilor de (fotbal; înregistrarea la Ministerul Tineretului și Sportului a societății reclamante ca structură sportivă legal constituită; afilierea societății reclamante la Federația R_____ de Fotbal, cu echipa de fotbal „Steaua”; cesionarea tuturor contractelor comerciale în legătura cu activitatea fotbalistică, locul în grupă, cesionarea creanțelor, etc.)

Instanța de fond admite cererea reclamantei CSA sub considerentul principal că nu rezultă din niciun act aspectul că palmaresul istoric ar fi fost preluat de subscrisa. în primul rând acest argument este esențial nefondat, întrucât raportat la exigentele în materie de vânzare cumpărare acordul de voință al părților, acord de voință dovedit prin probatoriul administrat în cauză, ce ilustrează atitudinea reclamantei CSA care a cesionat către subscrisa inclusiv palmaresul istoric, altfel, subscrisa neputând să se înscrie în competiția națională și internațională decât uzând de drepturile conferite de acest palmares.

Astfel se pune în discuție dacă părțile ar fi trebuit sau nu să încheie în formă scrisă ad validitatem un act privind cesionarea palmaresului istoric.

În primul rând, se impune reamintită aici deosebirea dintre cele două noțiuni folosite în materie de validitate a actului juridic, și anume între conceptul de negotium și cel de instrumentum. Negotium este actul juridic (contractul) privit sub aspectul condițiilor de fond cerute de lege, unde este necesar și suficient, pentru validitatea, actului, consimțământul, fiind irelevantă forma pe care o îmbracă j acest consimțământ. Instrumentum este actul juridic privit sub aspectul formei pe care o îmbracă acordul părților, adică înscrisul constatator al contractului încheiat între părți. FCSB a preluat echipa STEAUA de la Asociația Fotbal Club Steaua București, în anul 2003, cu acordul CSA, aspect de notorietate, necontestat de reclamant, înregistrarea și utilizarea acestei denumiri realizându-se în mod public și legitim.

Prin Ordinul 266/08.05.1992, Ministerul Tineretului și Sportului a aprobat Regulamentul Fotbalului Profesionist al Federației Române de Fotbal, Potrivit art. 3 al Regulamentului, cluburile de fotbal se pot organiza ca asociații fără scop lucrativ sau patrimonial (potrivit Legii nr. 21/1924), iar cele de fotbal profesionist se pot organiza ca societăți comerciale (conform Legii nr. 31/1990) ca societăți comerciale. Cluburile de fotbal constituite ca asociații fără scop lucrativ sau patrimonial se pot asocia cu persoane în vederea constituirii de societăți comerciale, potrivit Legii nr. 31/1990.

Întrucât CSA nu mai putea continua activitatea unui club de fotbal profesionist, conducerea reclamantului a decis desființarea Secției de Fotbal și transferul activității către nou înființata Asociația de Fotbal Steaua București – în calitate de succesor în drepturi al reclamantului în ceea ce privește secția sa de fotbal profesionist. Deoarece reclamanta a desființat Secția de fotbal și a transferat-o asociației, alături de întreaga logistică, angajați, palmares, etc., se poate concluziona că a fost transferat și palmaresul echipei, deoarece palmaresul reprezintă un accesoriu al principalului reprezentat de echipa de fotbal (fondul de comerț).

În acest sens, la data de 04.07.1998, prin adresa M 4124 adresată Tribunalului București (în dosarul 431/P.J./1998) Ministerul Apărării Naționale, prin Ministrul V_____ B_____, a avizat favorabil înființarea Asociației Fotbal Club Steaua București, care prin Sentința civila nr. 186/08.07.1998 a dobândit personalitate juridică. La data de 1 iulie 1998, în dosarul nr. 431/PJ/1998 al Tribunalului București, Secția a IV-a civila, s-a înregistrat cererea formulata de D_________ C_________, în calitate de vicepreședinte, R___ E_____ (jurist al CSA) și M_______ T____, în calitate de mandatari ai Adunării Generale a Asociației Fotbal Club Steaua București, pentru acordarea personalității juridice, înregistrarea și înscrierea în Registrul instanței a asociației, cu sediul social în București, ____________________, sector 6. Cererea a fost formulata și semnata de V_____ P_______ – președinte, D_________ C_________, M____ M____, I___ S___, L____ S_________, I_____ G__________ și R___ E_____ – membrii fondatori. Prin sentința civila nr. 186 din 8 iulie 1998, pronunțată în dosarul nr. 431/PJ/1998 al Tribunalului București, s-a admis cererea și s-a acordat personalitate juridica Asociației Fotbal Club Steaua București, fiind dispusa înregistrarea acesteia în Registrul de evidenta a asociațiilor și fundațiilor de la Tribunalul București, la poziția numărul 236/14.08.1998. Conform art. 1 par. 3 al Statutului acesteia, asociația preia și continuă activitatea sportivă de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Steaua și preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia, (de aici se poate concluziona calitatea Asociației FC Steaua București de succesor al CSA — pentru fotbalul profesionist).

Prin adresa M 2649/06.09.1999 adresată CSA, MapN apreciază demersurile pentru a readuce STEAUA în topul fotbalului românesc și european. Pentru a sprijini activitatea asociației nou înființate, MapN propune pentru consiliul de administrație al asociației Fotbal Club Steaua București, un număr de 3 (trei) persoane, respectiv pe: E____ B______, T_____ P____ și C______ Z___.

Apelanta pârâtă a precizat că membrii Asociației au fost reclamanta CSA și un număr de persoane fizice (cooptate de acesta din urma drept potențiali finanțatori, data fiind lipsa acută de finanțare raportată la necesitățile și realitățile gestionarii unei echipe de fotbal profesionist), mai mult, în Consiliul Director al Asociației, parata CSA și-a delegat 3 membrii cu drept deplin de vot (art. 13 din Statut – E____ B______, T_____ P____ și C______ Z___.

Pentru a materializa Hotărârea Consiliului Director, la data de 24.01.2003, a fost convocată Adunarea Generală a membrilor Asociației Fotbal Club Steaua București, (reprezentată prin Președinte P_______ I__ V_____) cu ordinea de zi (pct.2), printre altele, înființarea unei societăți comerciale. În pagina 11 a Hotărârii se precizează votul unanim asupra denumirii societății, respectiv de _____________________ București SA. Această propunere a fost aprobată cu unanimitate de voturi, adunarea fiind statutar convocată. Totodată, se suplimentează ordinea de zi a Adunării Generale și se supune votului și o tranzacție extrajudiciară semnată a Asociația Fotbal Club Steaua București la aceeași dată (24.01.2003), fiind votată favorabil de toți membrii, cu excepția unui vot împotrivă și a unei abțineri.

Prin această tranzacție extrajudiciară, autentificată sub nr. 76/2003 de BNP M_____ A_______, încheiată între Asociația Fotbal Club Steaua București și un grup de persoane fizice (investitori) s-a hotărât înființarea societății pe acțiuni Fotbal Club Steaua București SA., care se subrogă în toate drepturile Asociației, în conformitate cu prevederile art. 8 din aceasta convenție. În anexa tranzacției, care face parte integrantă din această convenție, s-au indicat drepturile federative asupra jucătorilor și echipa de fotbal ce vor fi cesionate conform pct. 3 din tranzacție.

De remarcat este și faptul că, Hotărârea Adunării Generale a membrilor Asociației prevede că Asociația va deține 36% (pagina 12, primul paragraf) din capitalul social al societății comerciale, aspect ce subliniază existența acordului expres al succesorului cu privire la dobândirea acestei denumiri comerciale a recurentului.

La data de 06.02.2003, Adunarea Generala extraordinară a Asociației Fotbal Club Steaua a aprobat (cesiunea fondului de comerț): – cesionarea către societatea Fotbal Club Steaua București SA. a dreptului de participare în competiția DIVIZIA A, organizată de L___ Profesionistă de Fotbal; cesionarea drepturilor federative asupra jucătorilor de fotbal legitimate; – înregistrarea la Ministerul Tineretului și Sportului a societății reclamante ca structură sportivă legal constituită; – afilierea societății reclamante la Federația R_____ de Fotbal, cu echipa de fotbal „Steaua”; – cesionarea tuturor contractelor comerciale în legătura cu activitatea fotbalistică.

La data de 19.02.2003 ia ființă societatea Fotbal Club Steaua București S.A, cu acordul Asociației Fotbal Club Steaua București, și, fără opoziție expresă din partea pârâtei CSA Ulterior, aflându-se în imposibilitatea susținerii finanțărilor asumate de acționari, Asociația vinde acțiunile deținute la societatea Fotbal Club Steaua București SA. și se retrage de buna voie din acționariat.

Astfel, reclamanta CSA nu poate nega cunoașterea și implicit acordul de transfer a fondului de comerț – echipa de fotbal Steaua București și implicit palmaresul, întrucât și-a exprimat prin reprezentanții săi acordul cu privire la înființare și, mai mult, a deținut calitatea de acționar (prin intermediul Asociației), existând deci un acord direct cu privire la preluarea echipei și a tuturor drepturilor legate de acesta.

În concluzie: societatea Fotbal Club Steaua București S.A, a preluat fondul de comerț al asociatei Fotbal Club Steaua București, succesor al reclamantului Clubului Sportiv al Armatei Steaua. Fondul de comerț transmis includea echipa de fotbal Steaua București, drepturile federative ale jucătorilor, locul în grupe dar și palmaresul, deoarece palmaresul aparține echipei și nu se poate separa de echipă.

A considera că palmaresul a rămas la cedentul echipei de fotbal, respectiv la reclamantul CSA ar sfida logica juridică, deoarece:

– CSA nu poate deține o echipă de fotbal profesionist, în conformitate cu prevederile Art. 31 din Legea nr. 69/2000 privind Legea educației fizice și sportului: (1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internaționale pe ramura de sport. Intimatul-reclamant CSA este o unitate militară din subordinea MapN, astfel că nu va putea niciodată să dețină un club de fotbal profesionist. Practic s-ar ajunge la situația în care o persoană care nu poate deține un club de fotbal profesionist să dețină palmaresul asociat unui club de fotbal profesionist, aspect lipsit de logică.

– a deține palmaresul corespunde dreptului de a deține și actualul loc în L___ 1 de fotbal, destinat exclusiv fotbalului profesionist.

Or, dacă CSA nu poate deține un club profesionist de fotbal nu va putea nici ocupa locul deținut azi de FCSB în L___ 1 și astfel Federația Română de Fotbal va elimina CSA din L___ 1. Din acest punct de vedere putem chiar invoca lipsa interesului în promovarea prezentei acțiuni de CSA începând cu anul 1992, după modificarea Regulamentului Fotbalului Profesionist CSA nu putea înființa și deține o echipa profesionistă de fotbal.

În concluzie, o echipă de fotbal nu poate fi disociată de palmaresul său. Palmaresul aparține echipei și nu proprietarilor vremelnici ai acesteia.Transferul echipei are drept efect și transferul palmaresului, potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale”, (accesoriul urmează principalul), adagiu latin folosit pentru a exprima regula potrivit căreia bunul sau valoarea accesorie urmează soarta juridică a bunului principal de care depinde.

FCSB a făcut public deținerea echipei și a palmaresului asociat acesteia încă din anul 2003, când a preluat echipa STEAUA de la Asociația Fotbal Club Steaua București, aspect de notorietate, utilizarea realizându-se în mod public, legitim și unanim recunoscut, fapt rezultat atât din presa internă cât și din cea internațională.

Palmaresul unei echipe căreia i s-a asigurat continuitate nu poate fi fragmentat, astfel încât o perioadă să aparțină unui club iar o altă perioadă unui alt club.

Întrucât reclamantul nu contestă ca palmaresul actual aparține pârâtului FCSB, pe cale logică se poate considera că acesta din urmă deține întregul palmares, de la înființarea echipei de fotbal STEAUA București și până azi. Palmaresul a fost preluat de FCSB în 2003 și continuat respectiv completat chiar și la data prezentei. în continuare vom reda în ce constă evoluția palmaresului echipei Steaua București din 2003.

Referitor la palmaresul clubului STEAUA în perioada: 2003 – 2017, arată următoarele:

Echipa de fotbal Steaua gestionată de pârâta a dobândit un renume propriu, atât național cât și internațional, fiind prezentă în cele mai importante competiții europene (UEFA, Champions League, UEFA Europa League. etc.) și naționale, în perioada 2003 – 2015 devenind campioana Ligii 1 de Fotbal, (anexa 4) din realizările echipei fiind menționate: 2004 – 2005 FC Steaua București Walter Zenga (1-27) D______ D_______ (28-30); 2005 – 2006 FC Steaua București Oleg Protasov (1-15) C_____ O______ (16-30); ____- 2013 FC Steaua București L________ Reghecampf; 2013- 2014 FC Steaua București L________ Reghecampf; 2014-2015 FC Steaua București C_____ G____. Sub conducerea fostei glorii italiene Waher Zenga, Steaua s-a calificat în grupele Cupei UEFA în sezonul 2004-05. Steaua a și câștigat titlul în 2005, performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) și C_____ O______ (ianuarie-mai). În sezonul 2005-2006 Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de Middlesbrough FC. după ce trecuse de Rapid București într-un sfert de finală „all-Romanian”. Steaua a câștigat Supercupa României în iulie 2006. De asemenea, în sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat în grupele Ligii Campionilor pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.

În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe Stadionul Steaua aparținând pârâtei CSA, închiriat în conformitate cu contractele anexate. Stadionul a fost închiriat de pârâtă reclamantului, începând cu anul 2003, prelungit ulterior, pe o perioadă de 49 de ani din 2006. Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 9 aprilie 2015 (Steaua București – Petrolul). După acea dată, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională, stadion de fotbal situat în estul Bucureștiului, unde, și în acest moment, echipa reclamantei joacă meciurile de acasă. Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a fazei grupelor UEFA Europa League 2014- 2015 contra echipei daneze Aalborg BK, Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei C______ Keșerii a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61’ și 72′, acesta fiind cel mai rapid hat-trick din istoria competiției. Prin victoria cu 6-0 asupra lui Aalborg BK, Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria UEFA Europa League, de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51′ și 73′).

Referitor la clasamente internaționale, arată următoarele:

Potrivit, clasamentului mondial al cluburilor (clasamentul IFFHS al cluburilor), actualizat la 8 ianuarie 2015, Steaua ocupa poziția 21 cu 200,50 puncte, iar potrivit coeficientului UEFA la data de 20 martie 2016, Steaua București ocupa locul 57 cu 30.576 puncte.

Pe plan intern: L___ I – câștigători 2002-2003, 2003-04, 2006-07, 2007-08, 2015-16; Cupa României – câștigători 2014-15/finaliști 2013-14; Supercupa României – câștigători 2006, 2013/finaliști 2005, 2011, 2014; Cupa Ligii – câștigători 2014-15, 2015-16

Pe plan european: semifinalista Cupei UEFA 2005-06 și optimi UEFA Europa League ____-13 – Steaua București.

Clubul a reușit, prin investiții proprii, performanța de a câștiga cu echipa STEAUA: 3 calificări în grupele Champions League; 4 calificări în primăvara europeană; 1 semifinală în Cupa UEFA (2006); zero sezoane fără participare în Europa.

Clubul a avut ca angajați nume celebre ale fotbalului, cum ar fi, Helmuth Duckadam, V_____ P______ (2000-2002; 2002-2004; 2010), C_____ O______ (2002; 2006-2007) Walter Zenga (2004-2005), G_______ H___ (2007) Massimo Pedrazzini (2007), M_____ L______ (2007-2008; 2009), D______ M_______ (2008), Cristiano Bergodi (2009), M____ S________ (2009-2010).

Apelanta pârâtă a precizat și faptul că, în toata această perioadă (2003 – azi) nu există nicio dovada că CSA ar fi avut activitate în domeniul fotbalului profesionist sau că ar fi sprijinit în vreun fel activitatea profesionistă din fotbal.

În concluzie, reclamanta a transmis palmaresul odată cu echipa, iar azi societatea pârâtă deține, echipa de fotbal profesionist Steaua București, care activează și sub marca sa proprie FCSB, căreia i se asociază în mod spontan palmaresul dobândit de la data înființării și până azi.

FCSB, prin eforturile continuu depuse, a reușit să continue tradițiile echipei de fotbal Steaua București, respectiv să acceadă în cele mai importante competiții fotbalistice internaționale (UEFA Europa League, UEFA Champions League) și sa se mențină pe podium în cele mai importante competiții interne (Cupa Ligii, Campionatul României). A continuat să facă aceasta echipă cunoscută la nivel național și internațional, inclusiv prin recunoașterea deținerii și continuării unui palmares de excepție, probabil cel mai însemnat palmares actual din România.

În concluzie, apelanta pârâtă a solicitat ca prin hotărârea pronunțată să se dispună admiterea apelului și modificarea în tot a sentinței civile apelate și, în principal, restituirea cauzei instanței de fond pentru a analiza palmaresul aferent perioadei 2003 – 2017, iar în subsidiar admiterea apelului cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta CSA, ca neîntemeiată, admiterii cererii de chemare în judecată conexă formulată de reclamanta FCSB, în contradictoriu cu pârâta CSA, cu obligarea CSA la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, art. 466 și urm. C.proc.civ., art.35 C.proc.civ.

Intimatul-reclamant CSA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind legală și temeinică, pentru următoarele considerente:

Prin toate actele depuse la dosarul cauzei și tot probatoriul, a demonstrat instanței de fond că este cel mai important club sportiv din istoria sportivă a României, fondat la data de 7 iunie 1947, cel mai galonat club sportiv al tuturor timpurilor din România cu 60 de trofee (34 de titluri de campioană națională, 21 la seniori și 13 la juniori, 20 de cupe ale României, 4 super cupe ale României, o C___ a Campionilor Europeni, o Super cupă a Europei) palmaresul echipei de fotbal și al celorlalte secții sportive ale clubului aparținându-i din anul 1947 și până în anul 2003. Astfel, din probatoriul depus și analizat, instanța de fond a constatat că «palmaresul echipei de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei Steaua București din anul 1947 până în anul 2003 aparține reclamatului C_____ C______ al Armatei Steaua București » – pag. 27 alineat 2 din sentință.

Apelanta-pârâtă FCSB a utilizat fără drept marca, numele și palmaresul CSA, încălcând în mod continuu și flagrant deciziile pronunțate de către ICCJ, Curtea de Apel București, Tribunalul București, decizii definitive și irevocabile, obligatorii.

Astfel, instanța de fond în mod corect analizând probatoriul depus la dosarul cauzei a constatat la pag. 24 alin. 3 din redactarea hotărârii sentinței pronunțate că: „Or, prin protocolul încheiat în 1999 Asociația nonprofit a primit, în esență, dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați la aceasta angajații fostei secții de fotbal profesionist, au fost transferate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998 în legătură cu această secție de fotbal, nefiind vorba astfel de transferul patrimoniului reclamantului la Asociația nonprofit”.

De asemenea, instanța de fond în mod corect a constatat că deși ambele părți pretind că palmaresul echipei de fotbal „STEAUA BUCUREȘTI” din perioada 1947-2003 le aparține, în opinia instanței, palmaresul, similar mărcii, emblemei, bunurilor mobile, etc. este un element al patrimoniului persoanei juridice, care conferă titularului său un ansamblu de drepturi patrimoniale și nepatrimoniale (de ex. dreptul de a-i fi recunoscută public obținerea anumitor rezultate în competițiile sportive, dreptul de proprietate asupra trofeelor câștigate). Ca atare, palmaresul aparține persoanei fizice/juridice titulară a patrimoniului. – pag. 24 ultim alineat.

Tot în mod corect, instanța de fond a constatat că palmaresul este un element al mărcii al cărei titulară este, așa cum CSA a susținut și demonstrat prin probatoriul de la dosarul cauzei. Palmaresul nu este un drept personal, corporal, indivizibil și natural al unei echipe și nu s-a transmis odată cu fondul de comerț de la Asociația Fotbal Club Steaua București.

Cu rea credință, apelanta-pârâtă FCSB și-a atribuit palmaresul echipei de fotbal care aparține CSA, deși acesta nu a fost cesionat, transferat neexistând vreun document în acest sens. Prin probele depuse la dosarul de fond al cauzei s-a demonstrat că palmaresul aparține CSA, el nu a fost cesionat, nu a fost vândut și nu a fost transferat. Apelanta-pârâtă nu a putut demonstra la judecata pe fondul cauzei prin niciun act, înscris, probatoriu că acest palmares al CSA în perioada 1947-2003 ar aparține FCSB.

Tradiția glorioasă la care face referire apelanta-pârâtă înseamnă de fapt obiceiuri datini și credințe transmise prin viu grai, în niciun caz palmaresul.

Cu rea credință și în mod abuziv, în baza așa zisei «tradiții glorioase» apelanta-pârâtă FCSB își punea/afișa și își pune pe bilete și pe site numele și palmaresul reclamantului CSA din perioada 1947-2003 deși FCSB are interdicție de a folosi fără consimțământul reclamantului CSA numele și marca, nesocotind decizii și hotărâri ale instanțelor.

Cele mai mari realizări ale CSA au fost făcute sub numele Steaua București, sub marca Steaua București.

Date fiind istoria, reputația și victoriile CSA, apelanta FCSB pretinde în mod abuziv că ea este Steaua București, că deține palmaresul CSA.

De asemenea, instanța de fond în mod corect a stabilit în baza probatoriului depus la dosarul cauzei, analizat și judecat, pus în discuția părților în contradictoriu, următoarele: «Examinând conținutul actului constitutiv al Asociației Fotbal Club Steaua București, instanța reține că patrimoniul inițial al acesteia a fost constituit din suma de 85.000.000 lei. Totodată, s-a prevăzut că Ministerul Apărării Naționale va da în folosință Asociației bunurile mobile și imobile necesare îndeplinirii obiectului său de activitate.

În mod corect, instanța de fond a constatat că: «Așa cum s-a arătat mai sus, prin Protocolul nr. M21/7.03.1999 s-au transmis Asociației Fotbal Club Steaua București numai anumite drepturi: dreptul de folosință gratuită asupra unor bunuri imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, datoriile și creanțele fostei secții de fotbal a CSA (C_____ C______ al Armatei „Steaua București”), drepturile asupra jucătorilor legitimați la CSA (C_____ C______ al Armatei „Steaua București”)». Deci nicidecum transferul patrimoniului și nici al palmaresului care este un drept nepatrimonial al CSA.

În mod corect și legat instanța de fond a constatat – pag. 25 primul alineat și următorul că: «la înființarea Asociației Fotbal Club Steaua București, C_____ C______ al Armatei Steaua București” a transmis anumite elemente determinate din patrimoniul său, nefiind înstrăinat întreg patrimoniul afectat activității secției de fotbal Conform actelor constitutive și celorlalte înscrisuri care privesc înființarea Asociației, C_____ C______ al Armatei „Steaua București” nu a transmis acesteia și palmaresul echipei de fotbal. În absența unei dispoziții exprese în acest sens, nu se poate prezuma intenția Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” de a înstrăina și palmaresul, astfel cum susține pârâta-apelantă FCSB».

De asemenea în mod corect, instanța de fond analizând probatoriul depus la dosarul cauzei a constatat că s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat transmiterea dreptului de folosință al unor spații, au fost detașați anumiți angajați nefiind vorba despre transferul patrimoniului Clubului Sportiv ai Armatei „Steaua București” la înființarea Asociației non profit. Citează din redactarea sentinței: «Faptul că la constituirea Asociației nu a fost transmis întregul patrimoniul al reclamantei-pârâte a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat prin decizia nr. 3245/3.12.2014 a înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, în considerentele acestei decizii, înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că prin protocolul încheiat în anul xxxxx, Asociația nonprofit a primit, în esență, dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați la aceasta angajații fostei secții de fotbal profesionist, au fost transferate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998, în legătură cu secția de fotbal, nefiind vorba despre transferul patrimoniului reclamantei Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” la Asociația nonprofit» – pag. 25 alin. 3. «Chiar și în reglementarea Codului de procedură civilă de la 1865, se admitea că autoritatea de lucru judecat trebuie recunoscută și considerentelor care explică .și sprijină dispozitivul Noul Cod de procedură civilă prevede expres la art.430 alin.2 că autoritatea de lucru judecat privește atât dispozitivul, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Aspectul negativ al autorității de lucru judecat împiedică repunerea în discuție în procesul de față a problemei întinderii drepturilor care au fost transmise Asociației, dezlegată irevocabil prin decizia civilă amintită anterior. În același sens, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care urmărește, pronunțată în mod definitiv în orice litigiu de către instanțe să nu mai fie repusă în discuție. Altfel spus, principiul securității juridice impune că, atunci când o dispută civilă este examinată pe fond de instanțe, ea ar trebui decisă o dată pentru totdeauna (cauza Brum______ împotriva României). Problema soluționată nu este numai problema de fond tranșată în hotărâre, ci și problemele a căror rezolvare dată în considerente sprijină soluția din dispozitiv (cauza A_________ contra României)» – pag, 25 redactare sentință alin 4 și 5.

Ce este foarte important este faptul că instanța de fond a constatat faptul că sintagma „Asociația non profit continuă activitatea sportivă și de performanță a Secției de Fotbal al Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” este una generică și nu se poate reține transferul palmaresului”. Citează: «Mențiunea din cuprinsul art. 1 al actului constitutiv al Asociației Fotbal Club Steaua București în sensul că „Asociația … continuă activitatea sportivă și de performanță a Secției de Fotbal a Clubului Sportiv al Armatei” este una generică, iar din conținutul acesteia nu se poate reține transmiterea drepturilor asupra palmaresului echipei de fotbal. Instanța apreciază că această prevedere din actul constitutiv urmărea să definească, în esență, scopul și. obiectivele asociației ce urma să se înființeze» – pag. 25 penultim alineat.

De asemenea, așa cum CSA a susținut și susține, instanța de fond a constatat: «Contrar susținerilor pârâtei – reclamante, în opinia instanței palmaresul nu este un drept accesoriu echipei de fotbal. În primul rând, echipa reprezintă un grup de sportivi care se antrenează și participă la competiții împreună. Echipele aparțin cluburilor de fotbal, care participă în competiții cu acestea și sunt titularele drepturilor federative asupra jucătorilor. Palmaresul nu este un accesoriu drepturilor federative asupra jucătorilor, pentru că indiferent de modificările intervenite în compunerea echipei de fotbal (de ex. prin transferul unuia,.mai multor sau tuturor jucătorilor), nu intervine nicio schimbare în persoana titularului drepturilor asupra palmaresului. Trofeele câștigate de echipele de fotbal nu aparțin sportivilor care compun echipa de fotbal ci clubului căruia îi aparține echipa. Este adevărat că obținerea trofeelor/câștigarea competițiilor sportive este rezultatul competenței și eforturilor depuse de sportivi, însă acest fapt nu conferă sportivilor un drept asupra trofeelor obținute de echipă » – pag. 25 ultim alineat,

Arătă că susținerile apelantei sunt neîntemeiate pentru următoarele argumente pentru fiecare motiv de apel în parte:

i) Lipsa de interes a reclamantei CSA în promovarea cererii de chemare în judecată

Apelanta-pârâtă FCSB declară în mod „halucinant” la pen. alineat din pag 2 apel: «Care este folosul practic dobândit de CSA din admiterea cererii de chemare în judecată? Niciunul». O abordare foarte ciudată care demonstrează încă o dată reaua credință a FCSB.

Interesul este una dintre condițiile exercitării acțiunii civile și că pentru a avea un interes, trebuie să existe un folos practic concret. Excepția invocată de FCSB trebuie respinsă întrucât există un folos practic concret al intimatei/reclamante C_____ C______ al Armatei „Steaua București” din câștigarea acestui dosar, deoarece în felul acesta nu există o posibilitate concretă de a folosi palmaresul de către terți, respectiv de FCSB, care a susținut și susține în continuare că palmaresul îi aparține, și ca urmare promovează oriunde poate această informație pentru a-și crește imaginea, forța, etc. ca și echipa, pentru ca să își crească valoarea de piața în final.

Interesul trebuie să fie legitim (în legătură cu pretenția formulată), personal și direct (folosul practic trebuie să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală), născut și actual (partea s-ar expune la un prejudiciu dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune). Potrivit art. 33 C.Proc.Civ „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara”.

Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată raportat la actele dosarului și anexele depuse de reclamant în susținerea probatoriului rezultă clar faptul că prin acțiunea formulată, justifică un interes în promovarea acestei acțiuni îndeplinite cumulativ condițiile cerute de art. 33 C.Proc.Civ. sens în care a învederat instanței considerentele sale astfel:

Reiterează o scurta prezentare a situației CSA referitoare la notorietatea mărcilor pe care le deține și utilizează începând cu 1947 și până în prezent în cei 73 ani de existență.

CSA folosește mărcile _____ (notorie), ______, marca 2R026915, marca ______, marca R063287, marca ______, marca ______, marca R063180, marca ______ în următoarele sporturi: fotbal, basket, rugby, polo pe apă masculin, polo pe apă feminin, natație, handbal precum și la celelalte secții din cadrul Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA BUCUREȘTI”.

CSA este înființat în anul 1947 este persoană juridică de drept public, înființată ca instituție publică reprezentativă în domeniul activității sportive de performanță, în subordinea Ministerului Apărării Naționale.

În cadrul CSA funcționează următoarele .secții pe ramură de sport, ca discipline sportive individuale și pe echipe, astfel: a) individuale – atletism, arte marțiale, box, canotaj, ciclism, ecvestră, gimnastică, gimnastică ritmică, haltere, judo, kaiac-canoe, karate, kempo, lupte, motociclism, natație și pentatlon modem, radioamatorism, sambo, scrimă, șah, taekwondo World Taekwondo Federation (WTF), tenis, tenis de masă, tir cu arcul, tir sportiv, triatlon și yachting; b) pe echipe – baschet, fotbal, handbal, hochei pe gheață, polo, rugby și volei.

Încă de la începutul activității sale CSA a avut ca elemente de identificare: indicativul de Unitate Militară; culorile roșu-albastru și alb; imnul; emblema; ulterior marca înregistrată Ia Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci; numărul de identificare B/Al/_____/2001 din Registrul Sportiv și Certificatul de Identitate Sportivă nr, _______ din Registrul Special nr. 46; codul fiscal.

În perioada 1947-2020 CSA a obținut un palmares impresionat de titluri și medalii câștigate la diverse ramuri de sport de sportivii legitimați la campionate naționale, europene., mondiale și jocuri olimpice.

Fără a _______________________ notorie Steaua sub toate formele pe care acestea le deține și sub care a activat în competiții a adus României recunoașterea mondială prin sportivii săi. palmaresul face parte integrantă din marcă.

Față de cele de mai sus arătăm ca marca și palmaresul Steaua București sunt de notorietate prin prisma rezultatelor sportivilor acestui club la diverse competiții și în diverse ramuri de sport.

În decursul timpului sportivii au purtat pe piept mărcile CSA sub formele impuse de condițiile politice ale României și raportat la schimbările pe care clubul le-a făcut.

Apelanta-pârâtă FCSB funcționează din anul 2003 și numai pe ramura de sport fotbal.

În toată perioada de funcționare 2003 – prezent, apelanta-pârâtă FCSB – nu a obținut rezultate notabile care să aducă notorietate lui FCSB.

Din contră, din cele menționate de chiar apelanta-pârâtă FCSB rezultă clar faptul că nu are câștigat niciun turneu sau cupa europeană. Faptul că menționează calificarea la turnee europene și disputarea unei semifinale nu conferă notorietate nici sportivilor și nici apelantei-pârâte FCSB. Nici faptul ca FCSB a avut ca angajați nume celebre ale fotbalului nu are relevanță în condițiile în care marca și palmaresul devin notorii din prisma câștigării acestora și nu prin prisma angajaților sau participării la competiții pierdute. – pag 15 apel.

Este total aberantă susținerea apelantei/pârâte FCSB potrivit cu care „Steaua (FCSB se crede Steaua) prin acțiunile reclamantei din perioada 2003 – la zi a dobândit distinctivitate proprie și a devenit cea mai populară echipă de fotbal din România” deoarece este clar că notorietatea FCSB a fost dată de sportivii CSA care au câștigat numeroase trofee la diferite competiții de cel mai înalt nivel în diverse sporturi începând cu anul 1947.

Or, pierzând acest palmares este clar că notorietatea și valoarea pe piață a apelantei – pârâte FCSB scad simțitor.

Datorită scandalurilor repetate provocate de apelanta – pârâtă – FCSB marca Steaua București a avut de suferit ca imagine și mai mult, așa cum corect a arătat Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr.3425/2014 din Dosarul _____/3/2011 reclamanta FCSB a dat dovadă de rea – credință la înregistrarea mărcii motiv pentru care instanța supremă a decis „anularea în tot a înregistrării mărcii justificată de protejarea interesului general în ceea ce privește desfășurarea într-o manieră loială a activităților din domeniul comercial și de afaceri.”

În considerentele deciziei, ICCJ a reținut că CSA este titularul unei mărci notorii, că nu a cesionat niciodată această marcă, că nu a existat acord de înregistrare a ei de către FCSB, că patrimoniul CSA nu a fost transferat și că FCSB s-a folosit de marca _____ a Asociației Fotbal Club Steaua București doar pentru a crea aparența unui drept legitim asupra elementului verbal. Intimata consideră că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție 3425/2013 este edificatoare pentru lămurirea excepției lipsei de interes, care are putere de lucru judecat între părți.

CSA a fost și este singurul care deține un drept legitim asupra numelor “Steaua București”, “Steaua” asupra siglei și asupra palmaresului, FCSB neavând dreptul de a le utiliza decât cu acordul expres al CSA.

CSA justifică un interes în promovarea acestei acțiuni și prin prisma faptului că fotbalul românesc a cunoscut cea mai mare notorietate în anul 1986 când echipa de fotbal Steaua București aparținând CSA a câștigat Cupa Campionilor Europeni în anul 1986 și Supercupa Europei în anul 1987.

Acest moment a contribuit la recunoașterea mărcii Steaua ca fiind de notorietate în lumea fotbalului european și chiar mondial performanța fiind mare, palmaresul stelei crescând în mod vertiginos.

Această performanță a CSA în fotbal, înscris în palmares a fost realizată de către intimatul CSA și nu de către FCSB fapt ce este evident în condițiile în care apelanta-pârâta FCSB s-a înființat în anul 2003 la peste 17 ani de la câștigarea notorietății în lumea fotbalului.

CSA a promovat acțiunea în constatare a faptului că palmaresul echipei de fotbal «Steaua București în perioada 1947-2003 îi aparține, tocmai pentru că, în urma acestei constatări, are un folos practic și anume acela de a păstra victoriile sportivilor săi la CSA, care este un club al Statului Român, persoană juridică română de drept public, înființată la 1 august 1947, sub egida Inspectoratului General al Armatei (sub denumirea inițială de A.S. Armata ca asociație polisportivă, iar apoi de Asociația Sportivă Centrală a Armatei), funcționând actualmente în baza art. 29 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 346/2006 privind Organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările și completările ulterioare și a Regulamentului de Organizare și Funcționare aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M.125/24.11.2014. Palmaresul face parte din trecutul și imaginea glorioasă a CSA.

Interesul practic constă în faptul că FCSB nu va mai putea să folosească în mod abuziv pe banere, pe afișe, pe bilete sau pe orice alt mijloc de promovare palmaresul intimatului, la FRF, UEFA, etc, palmares care este impresionant, creând astfel confuzie în rândul suporterilor.

Palmaresul echipei de fotbal Steaua București este următorul: 21 de titluri de campion al României; 20 de Cupe ale României; 4 supercupe ale României; Cupa Campionilor Europeni câștigată în anul 1986; Supercupa Europei cucerită în anul 1987; L___ campionilor 7 mai 1986, Sevilla și 1989 AC M____-Steaua București 4-0; Super Cupa Europei-1987 Steaua București -Dinamo Kiev; Finalista Cupei Intercontinentale -1987 Rive Plate-Steaua București; campioana României de 21 de ori în edițiile 1951, 1952, 1953, 1956, 1959/1960, 1960/1961, 1967/1968, 1975/1976, 1977/1978, 1984/1985, 1985/1986, 1986/1987, 1987/1988, 1988/1989, 1992/1993, 1993/1994, 1995/1996, 1997/1998, 2000/2001; câștigătoarea Cupei României de 20 de ori în edițiile 1949, 1950, 1951, 1952, 1955, 1962, 1966, 1970, 1971, 1976, 1979, 1985, 1986, 1987, 1988 (retrasă), 1989, 1992, 1996, 1997, 1998, 1999; câștigătoare a Supercupei României de 4 ori în edițiile 1994, 1995, 1998, 2001.

Or, FCSB urmărește să folosească și folosește în mod abuziv palmaresul echipei de fotbal a CSA deoarece este impresionant, pentru a își crea imagine și un trecut.

Palmaresul nu a fost niciodată înstrăinat de la CSA.

A formulat acțiunea în constatare a palmaresului deoarece FCSB se consideră parte din istoria Clubului Sportiv al Armatei STEAUA BUCUREȘTI, B_____ anunță în presă că palmaresul îi aparține. Citează: Echipa lui G___ B_____ aniversează, azi, 70 de ani de la înființare, chiar dacă Armata l-a obligat pe omul de afaceri să schimbe denumirea formației. Nu este prima oară și nici ultima oară când B_____ afirmă că palmaresul din 1947-2003 i-ar aparține. Astfel, în data de 30 martie 2017, a apărut în Evenimentul Zilei următorul articol: http://evz.ro/s-a-stins-steaua-lui-gigi-becaIi-fcsb-preia-palmaresul-din-2003.html Articolul susține: „începând de astăzi, echipa finanțată de G___ B_____ nu se mai numește Steaua, ci FCSB. Latifundiarul revendică toate trofeele deținute de gruparea înființată în 1947. B_____ spune că echipa actuală este continuatoarea celei înființate pe 7 iunie 1947, fosta ASA, CSCA, CCA, CSA. „Noi continuăm istoria și tradiția echipei Armatei. Asociația a preluat palmaresul de la Armată, iar eu am luat de la Asociație. Palmaresul este la FCSB a declarat G___ B_____. În total, Clubul care s-a aflat sub patronajul Armatei, apoi a trecut la V_____ P_______ și ulterior la G___ B_____, deține 26 titluri intern, 22 de Cupe ale României, 6 supercupe, 2 Cupe ale ligii, Cupa Campionilor 1986 și Supercupa Europei.” Așa ceva este inadmisibil!

Este normală, legală, întemeiată și plină de interes actual, născut și legitim acțiunea formulată de către CSA tocmai pentru a apăra ceea ce îi aparține deja și nu a fost niciodată înstrăinat, acest palmares care reprezintă victoriile sportivilor militari, curajoși și plini de abnegație.

Pe cale de consecință, solicită respingerea excepției lipsei de interes invocată de către apelanta-pârâtă FCSB.

ii) Excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată

Solicită respingerea acestei excepție având în vedere faptul FCSB nu a preluat nici măcar patrimoniul care este susceptibil de evaluare pecuniară. Cu atât mai mult nu a preluat palmaresul care are componenta nepatrimonială.

Palmaresul face parte din drepturile subiective intim legate de persoana titularului lor care, fiind lipsite de un conținut economic, nu sunt susceptibile de evaluare bănească și nu fac parte din patrimoniul acelei persoane. Palmaresul nu ______________________ reprezintă o valoare nepatrimonială intuitu personae în considerarea persoanei. Palmaresul nu face obiectul transferului de drepturi patrimoniale. Palmaresul nu este cesibil altor persoane prin acte juridice, nu se transmite prin moștenire și nu sunt susceptibile de exercitare prin reprezentare sau de către creditorii titularului lor, pe calea acțiunii oblice; ele sunt, fără excepție, drepturi absolute. Dacă Picasso a pictat mai multe tablouri și aceste picturi au ajuns la moștenitori sau au fost moștenite de urmași aceștia au moștenit doar tabloul nu și renumele, nu vor deveni pictorul Picasso, nu vor căpăta și numele creatorului sau nu vor fi creatorii operei. Creatorul operei sau al palmaresului este doar CSA.

Acțiunea formulată este în constatarea unui drept nepatrimonial care se face prin acțiune în constatare și nu prin realizare așa cum susține în mod eronat apelantul/pârât FCSB.

Apelanta/pârâtă FCSB încearcă să ne fixeze reclamantei în mod eronat cadrul procesual.

CSA a solicitat prin cererea de chemare în judecată constatarea unui drept subiectiv al său față de pârât.

Patrimoniul este un drept legat intrinsec de o anumită persoană, este intuitu personae, care nu a fost transmis. Are o componentă patrimonială, dar are și una personal nepatrimonială.

FCSB este un comerciant cu scop lucrativ, cu profit. CSA este un club fără scop lucrativ. Entitatea comercială FCSB nu putea să preia palmaresul, deoarece acesta nu a făcut parte din elementele, chiar patrimoniale transferabile. Oricum, ICCJ a stabilit prin decizie că patrimoniul nu a fost transferat către FCSB ci acesta a avut doar drept de folosință asupra anumitor spatii, jucători, etc., aspecte redate anterior.

Mai mult decât atât, este „hilară” atitudinea avocatului FCSB având în vedere faptul că în motivele de apel susține inadmisibilitatea acțiunii în constatare având în vedere faptul că nu ar fi trebuit să formuleze o acțiune în constatare. Pe de altă parte, Ia pagina 10 alin.6, apel formulat de către FCSB, afirmă în mod clar că CSA solicită recunoașterea drepturilor sale asupra palmaresului aferent 1947-2003 iar prin cererea conexă FCSB solicită recunoașterea drepturilor sale aferente perioadei 1947-2017 tot printr-o acțiune în constatare după cum acesta formulează apărările (din conținutul cererii conexe nu se înțelege și nu se precizează temeiul de drept al cererii FCSB, și ca urmare solicită instanței să dispună ca FCSB să precizeze temeiul de drept pe care își întemeiază cererea conexă având în vedere faptul că susține că nu sunt aplicabile prevederile art. 35 C.Proc.Civ.).

Pentru toate argumentele de mai sus, solicită respingerea excepției.

iii) Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei CSA.

Iar într-un mod „aberant, halucinant”, avocatul FCSB își permite în mod total neprofesionist să afirme care este scopul CSA în formularea acestei acțiuni, cu atât mai mult cu cât, prin cererea conexă a FCSB nici măcar nu precizează temeiul de drept. Din lectura cererii conexe se observă că nu există un temei de drept deoarece avocatul FCSB își „permite” să critice acțiunea formulată de către CSA dar el nu știe sau nu este capabil să își întemeieze acțiunea pe legislație. Solicităm să se constate că cererea conexă nu are precizat temeiul legal. Or, FCSB lasă la latitudinea instanței să califice o acțiune? un justițiabil poate face acest lucru dar nu un avocat cu așa zisă experiență.

Nu solicită să fie consolidat vreun drept așa cum eronat precizează avocatul FCSB care nu este în stare să își califice propria acțiune. A solicitat și a formulat o acțiune în constatarea unui drept asupra palmaresului care este contestat de FCSB prin toate mijloacele de promovare mass media, etc. De altfel «o cerere în constatare este lipsită de interes dacă dreptul invocat de reclamant nu este contestat sau nu este supus riscului de a fi contestat în viitor. Simpla solicitare de a fi contestate drepturi recunoscute de lege dar nesupuse vreunei contestații nu poate duce la admiterea acțiunii în constatare deoarece nu este un interes determinat – pag 140 alin 3 Cartea de excepții în procedură civilă A B_______, A D_______, A I_____, RL P________”.

Calitatea procesuală activă constă în identitatea între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, iar calitatea procesuală pasivă constă în identitatea între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății. Or, dreptul asupra palmaresului a fost contestat și a fost încălcat de chiar FCSB.

Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptățit să-l cheme în judecată pe pârât.

Astfel, în cererea introductivă de constatare a înțeles să demonstreze și a și demonstrat că are calitate procesuală activă deoarece atât în presă, cât și prin alte mijloace, B_____ a susținut și s-a folosit de palmaresul său de-a lungul timpului. Palmaresul face parte integrantă din marca STEAUA BUCUREȘTI care îi aparține. Nu mai reiterează motivele pentru care a formulat acțiunea în constatare deoarece acestea se regăsesc pe larg în acțiunea introductivă. FCSB este pârât având calitate procesuală pasivă. Calitatea procesuală activă este strâns legată de existența interesului și de un drept contestat sau încălcat de către un terț care are calitate procesuală pasivă. Pe cale de consecință solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active ca nefondată și neîntemeiată. Nu dorește să constituie un drept pentru viitor ci a solicitat constatarea unui drept subiectiv ce îi aparține, palmaresul nefiind niciodată înstrăinat așa cum susține apelanta FCSB.

Apelanta-pârâtă în mod eronat susține: «nu a dovedit că a folosit palmaresul echipei istorice STEAUA BUCUREȘTI din anul 1998 până în prezent pentru a fi îndreptățită să i se recunoască și să îi fie consolidate dreptul în posesia sau folosința căruia s-ar afla».

Or, intimatul nu a susținut niciodată că palmaresul FCSB începând cu anul 2004 până în prezent i-ar aparține. Nu este al său și nu îl interesează.

Deși notificată, FRF a afișat în mod constant că FCSB deține atât marca cât și palmaresul, nesocotind decizii ale instanțelor.

FCSB a fost afiliată de abia în anul ____ la FRF așa cum rezultă din înscrisurile existente.

Nici acum nu înțelege cum poate fi afiliată la liga 1 din FRF deoarece nu îndeplinește condițiile de bază pentru afiliere stabilite în statutul FRF și anume existența unui stadion. Palmaresul CSA nu a fost niciodată cedat, vândut, împrumutat. Palmaresul CSA a fost realizat de către sportivii CSA și aparține doar CSA.

Acest lucru este prevăzut la articolul 23, punctul 1, alineatul d, din Regulamentul de organizare și funcționare al Clubului Sportiv al Armatei „Steaua”: (1) C_____ C______ al Armatei „STEAUA” deține exclusivitatea: d) palmaresului înregistrat de către sportivii și echipele clubului în competițiile la care au participat.

Apelanta FCSB pretinde că deține acest palmares, deși nu poate dovedi că l-a achiziționat/împrumutat/luat cu forța vreodată de la CSA. Nu există niciun act prin care să se dovedească că CSA și-a vândut palmaresul sau că l-a cedat gratuit. Apelanta FCSB cunoaște acest lucru. Acesta este și motivul pentru care se folosește de o exprimare vagă, introdusă în propriul său statut, care spune că ”a preluat tradițiile glorioase”, ca să inducă în eroare suporterii CSA și să îi păcălească, pentru a-i atrage la stadion.

Tot o încercare de inducere în eroare este și introducerea Federației Române de Fotbal în discuție. Așa cum spune propriul său statut, Federația Română de Fotbal nu e altceva decât o „persoană juridică de drept privat”, înființată în 2002, așa cum arată și Autorizația sa de Funcționare (nr. 1143/10.05.2002) și Certificatul său de Identitate Sportivă (nr. _______/10.05.2002) eliberate de Ministerul Tineretului și Sportului. Părerea FRF este astfel irelevantă, nefiind altceva decât părerea unei firme private. La fel de bine, apelanta – pârâtă FCSB ar fi putut să solicite părerea oricărui furnizor de-al său.

Palmaresul CSA nu depinde de un organizator de competiții precum Federația Română de Fotbal. Ca organizator de competiții, FRF se ocupă doar cu organizarea unor competiții, nu cu stabilirea campioanelor în aceste competiții. Dacă ar fi așa, atunci întreaga idee de competiție ar fi eliminată.

Apelanta FCSB încearcă să dezinformeze susținând că ar deține o echipă denumită ’’STEAUA BUCUREȘTI”, pe care ar fi afiliat-o la FRF în anul 2003. Însă această echipă, ’’STEAUA BUCUREȘTI” aparținând de FCSB nu există. FCSB nu poate demonstra existența sa, pentru că FCSB nu a cumpărat/preluat niciodată vreo echipă cu acest nume. Așa cum arată propriile sale înscrisuri, FCSB a fost înființat în anul 2003. A fost afiliat la FRF tot în 2003 și introdus direct în L___ 1, cu o încălcare gravă a regulamentelor FRF. E destul să privim Regulamentul de Organizare a Activității Fotbalistice a FRF ca să vedem că acest lucru este adevărat. La punctul 5 din articolul 4, din ROAF, FRF spune foarte clar: „5 Este interzisă modificarea formei juridice, a structurii unui club sau orice operațiune care are ca scop transmiterea/dobândirea dreptului de participare în competiții sau/și facilitarea obținerii licenței. Constituie modificări ale formei juridice sau ale structurii unor cluburi ori operațiuni care sunt interzise următoarele: comasarea sau divizarea unor cluburi, schimbul de locuri între ele, schimbarea sediului în altă localitate, transferarea acțiunilor între cluburi sau cesiunea dreptului de participare făcută cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Aceste modificări sau operațiuni sunt interzise numai în măsura în care sunt făcute în detrimentul integrității competiției sportive și numai dacă au ca scop obținerea dreptului de participare în competiții sau/și a licenței, achitării tuturor obligațiilor financiare.”

De asemenea, este de notorietate faptul ca o echipă nouă este obligată să înceapă din ultima ligă. Acest lucru este cunoscut și este valabil la nivel mondial, nu doar în fotbalul românesc. Însă, inexplicabil, clubul FCSB a reușit să _____________________ ligă, deși a încălcat regulamentul FRF.

Acest lucru dovedește ca persoana juridică de drept privat FRF este cât se poate de părtinitoare în relația cu FCSB, pe care a ajutat-o în mod repetat să încalce chiar regulamentele FRF. Lăsând la o parte faptul că nu are capacitatea de a se pronunța în ceea ce privește palmaresul CSA sau identitatea CSA, FRF nu poate fi considerată drept o parte obiectivă și credibilă în acest proces.

FCSB în mod eronat precizează la ultim alineat pag 6: „așadar vom dovedi continuitatea de către pârâta FCSB a activității competiționale fotbalistice Steaua București”.

În primul rând nu se demonstrează în apel ceea ce trebuia demonstrat în fondul cauzei, în apel se critică sentința pronunțată.

b) MOTIVE DE APEL pentru care solicită respingerea.

1) Apelanta contestă susținerile instanței de fond potrivit cărora palmaresul și drepturile derivate acestuia ar fi drepturi patrimoniale și afirmă că palmaresul în cauză nu poate fi obiectul dreptului reclamantei întrucât pârâta FCSB a preluat și este continuatorul din anul 2003 a activității Clubului de Fotbal Steaua București».

Total eronat. Instanța de fond, în mod corect, analizând probatoriu din dosarul cauzei pag 25 al doilea alineat constată că la înființarea Asociației Fotbal Club Steaua București C_____ C______ al Armatei Steaua București a transmis anumite elemente determinate din patrimoniul sau, nefiind înstrăinat întreg patrimoniul afectat activității secției de fotbal. Conform actelor constitutive și celorlalte înscrisuri care privesc înființarea Asociației, CSA nu a transmis acesteia și palmaresul echipei de fotbal. În absența unei dispoziții exprese în acest sens, nu se poate prezuma intenția CSA de a înstrăina și palmaresul echipei de fotbal«.

În opinia sa cât și în opinia instanței palmaresul «nu este un accesoriu al echipei de fotbal, deoarece echipa reprezintă grupul de sportivi care participă la competiții împreună. Palmaresul nu este un accesoriu drepturilor federative asupra jucătorilor pentru că indiferent de modificările survenite în echipă nu intervine nici o schimbare în persoana drepturilor asupra palmaresului. Trofeele nu aparține sportivilor ci clubului « – pag 25 ultim alineat i

2) Apelanta susține continuitatea activităților sportive și competiționale a clubului de fotbal Steaua București are semnificația juridică a preluării palmaresului acestuia.

Total fals. Faptul că FCSB la pag 7 ultim alineat susține că «se subînțelege și se poate concluziona preluarea de către Asociația FC Steaua București a clubului de fotbal profesionist împreună cu palmaresul aferent» nu are nici o valoare juridică atât timp cât această preluare nu există, deoarece nu s-au încheiat acte de preluare al palmaresului iar FCSB nu a demonstrat că există acte juridice încheiate în acest sens. De altfel, nici nu se putea încheia un astfel de act având în vedere faptul că palmaresul face parte integrantă din marcă iar marca Steaua aparține CSA.

De asemenea avocatul FCSB nu a citit redactarea sentinței când declară: „că instanța de fond nu menționează că potrivit actului constitutiv al pârâtei FCSB reiese că este continuatoarea de drept a istoriei și tradițiilor echipei de fotbal”. P__ 8 alin I. Din contra, instanța de fond argumentează că: « această prevedere în sensul că este una generică, iar din conținutul acesteia nu se poate retine transmiterea drepturilor asupra palmaresului echipei de fotbal. Instanța apreciază că această prevedere din actul constitutiv urmează să definească în esență scopul și obiectivele asociației care urma să se înființeze, – pag 25 penultim alineat, iar intimatul este cu totul de acord cu aceste constatări ale instanței.

Atât timp cât apelanta – pârâtă FCSB nu a demonstrat transferul palmaresului (acesta nu există) nu se poate discuta despre temeiuri legale cu presupuneri sau concluzii, așa cum încearcă avocatul FCSB sa influențeze instanța prin afirmații de genul: „se poate concluziona preluarea palmaresului, continuarea tradițiilor competiționale reprezintă în esență palmaresul (citează la pag 7 o sentință civilă din dosarul ____________ dar nu precizează alin și pagina, invocând de asemenea practica judiciară care nu este izvor de drept, cu atât mai mult cu cât speța este diferită de a noastră, la Universitatea C______ existând o dovadă legală a transferului palmares, patrimoniu, etc., nu ca în speța de față)”.

3) Apelanta critică reținerile instanței de fond cu privire la autoritatea de lucru judecat

Total nefondată critica. În considerentele Deciziei nr. 3425/2014, ÎCCJ a reținut că CSA este titulara unei mărci notorii, că nu a cesionat niciodată această marcă, că nu a existat acord de înregistrare a ei de către FCSB, că patrimoniul CSA nu a fost transferat deci nici palmaresul nu a fost transferat. CSA a fost și este singurul care deține un drept legitim asupra numelor “STEAUA BUCUREȘTI”, “STEAUA” asupra siglei și asupra palmaresului, FCSB neavând dreptul de a le utiliza decât cu acordul expres al reclamantei /intimate.

Reiterează faptul că CSA a transmis anumite elemente determinate din patrimoniul său, nefiind înstrăinat întreg patrimoniul afectat activității secției de fotbal. Conform actelor constitutive și celorlalte înscrisuri care privesc înființarea Asociației, CSA nu a transmis acesteia și palmaresul echipei de fotbal. În absența unei dispoziții exprese în acest sens, nu se poate prezuma intenția CSA de a înstrăina și palmaresul echipei de fotbal «Asociația a primit în esență dreptul de a folosi gratuit anumit spații, au fost detașați la aceasta angajații fostei secții de fotbal au fost transferate datoriile și creanțele contractate înainte de iulie 1998 în legătură cu secția de fotbal nefiind vorba despre transferul patrimoniului Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA BUCUREȘTI”.

4) Apelanta susține că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind drepturile asupra palmaresului din perioada 2003-2017

Este neîntemeiat acest motiv de apel deoarece atât pe ecris cât și în redactarea sentinței, instanța de fond precizează în mod clar că respinge ca neîntemeiată cererea conexă.

Mai mult decât atât, este adevărat că ambele părți au solicitat instanței de fond constatarea faptul că palmaresul echipei de fotbal Steaua București le aparține, iar instanța de fond în baza tuturor argumentelor invocate în considerente cât și în dispozitiv a respins cererea conexă.

Este „hilara” atitudinea avocatului FCSB având în vedere faptul că în motivele de apel susține inadmisibilitatea acțiunii reclamantului având în vedere faptul că nu ar fi trebuit să formuleze o acțiune în constatare. Pe de altă parte, la pagina 10 alin 6 apel, afirmă în mod clar că cităm: „CSA solicită recunoașterea drepturilor sale asupra palmaresului aferent 1947-2003 iar prin cererea conexa FCSB solicită recunoașterea drepturilor sale aferente perioadei1 1947-2017 tot printr-o acțiune în constatare” după cum acesta formulează apărările (din conținutul cererii conexe nu se înțelege și nu se precizează temeiul de drept al cererii FCSB, și ca urmare solicităm instanței să dispună ca FCSB să precizeze temeiul de drept pe care își întemeiază cererea conexă având în vedere faptul că susține că nu sunt aplicabile prevederile art.35 C.Proc.Civ.).

5) Referitor la criticile formulate de apelantă pe fondul cauzei

Total nefondate și neîntemeiate apărările pe fondul cauzei. Ca urmare a acestui fapt, solicită pe fondul cauzei, în cazul în care va fi admis apelul și se va rejudeca dosarul în baza tuturor actelor existente în cauză să se constatate: că deținătorul palmaresului în perioada 1947-2003 este CSA; că cererea conexă privind perioada 2003-2017 este lipsită de interes deoarece acest drept al FCSB nu a fost contestat de intimat și nici nu riscă să fie contestat de către intimat sau alt club; lipsa calității procesuale active a FCSB și a calității procesuale pasive a CSA în constatarea drepturilor FCSB aferente perioadei 2003-2017

Invocă cu titlul de chestiuni prealabile:

1. Excepția lipsei interesului FCSB promovare acțiune conexă pentru 2003-2017

Invocă excepția lipsei interesului FCSB în a formula acțiunea în constatare a drepturilor sale asupra palmaresului aferent 2003-2017 deoarece acest drept al FCSB nu a fost contestat de către nicio echipă de fotbal și de niciun alt club de fotbal din România. Astfel, la interogatoriu, a spus, ca totdeauna, că acest palmares din perioada 2003-2017, câștigat de echipa lui B_____, aparține clubului FCSB și nu intimatului, nu îl interesează acest palmares. Interesul este una dintre condițiile exercitării acțiunii civile și pentru a avea un interes, trebuie să existe un folos practic concret. Excepția invocată de lipsă a interesului FCSB în promovarea acțiunii conexe privind palmaresul perioadei 2003-2017 trebuie admisă întrucât nu există un folos practic concret al apelantei FCSB din câștigarea acestui dosar, deoarece nimeni nu a contestat acest drept al FCSB, nici pe viitor nu există riscul de a fi contestat. Interesul legitim (în legătură cu pretenția formulată), personal și direct (folosul practic trebuie să-I vizeze pe cel care recurge la forma procedurală), născut și actual (partea s-ar expune la un prejudiciu dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune) trebuie sa existe la promovarea acțiunii FCSB dar apelanta nu a demonstrat că în presă, la competiții, pe diverse informații mass media de promovare, cineva i-ar fi contestat acest drept. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. Însă această pagubă nu există și nici pericolul nu există.

Reiterează faptul că o cerere în constatare este lipsită de interes daca dreptul invocat de reclamant nu este contestat sau supus riscului de a fi contestat. – DN T_______, G B____ s.a., Noul Cod de procedură civilă, comentarii pe articole. Voi l,Ed Hamagiu, București, 1013, pg 97. Ca urmare a celor invocate mai sus, solicită admiterea lipsei interesului FCSB de a promova o acțiune în constatare a deținerii palmaresului pentru perioada 2003-2017,

2. Excepția lipsei calității procesuale active a FCSB și pasive a CSA în promovarea acțiunii conexe pentru constatarea palmaresului FCSB pentru perioada 2003-2017.

Calitatea procesuala activă constă în identitatea între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, iar calitatea procesuală pasivă constă în identitatea între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările din care să rezulte ca el este îndreptățit să-l cheme în judecată pe pârât. Or, C_____ C______ al Armatei „STEAUA BUCUREȘTI” nu a afirmat niciodată că acest palmares al FCSB din perioada 2003-2017 i-ar aparține, astfel intimatul este târât într-un proces în care nu are nicio calitate, FCSB dovedind încă o dată rea credință, pentru care solicită să fie amendat în concordanță cu prevederile legale în vigoare privind folosirea drepturilor procesuale cu rea credință.

Pe baza motivelor de mai sus, solicită admiterea excepțiilor.

În cazul în care va fi rejudecat fondul cauzei, solicită admiterea cererii principale CSA și respingerea acțiunii conexe.

CSA este cel mai important club sportiv din istoria sportivă a României, fondat la data de 7 iunie 1947 fiind cel mai galonat club sportiv al tuturor timpurilor din România. CSA a fost creat de militari și susținut de-a lungul timpurilor de către ei iar rezultatele obținute de sportivi la fotbal 60 de trofee – 34 de titluri de campioana naționala, 21 Ia seniori și 13 la junior, 20 de cupe ale României, 4 super cupe ale României, o cupa a campionilor europeni, o super cupă a Europei, au făcut cunoscut în lume numele său Steaua București și al României. După atâtea victorii și muncă, să vină un club înființat de-abia în anul 2003 să afirme că aceste trofee îi aparțin, el, care a aderat de-abia în anul ____ la Federația Română de Fotbal, care a ocupat în mod ilegal un loc în liga 1 pe baza unei clauze contrare legii, este nelegal incorect.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă foarte clar că palmaresul echipei de fotbal STEAUA BUCUREȘTI îi aparține din anul 1947 și până în anul 2003. Rezultă în mod cert că apelanta/pârâtă FCSB utilizează fără drept, cu rea credință marca numele și palmaresul CSA, încălcând în mod continuu deciziile pronunțate de către ICCJ, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Decizii definitive și irevocabile obligatorii.

Cu rea credință, apelanta-pârâtă FCSB își atribuie palmaresul echipei de fotbal care aparține CSA, deși acesta nu a fost cesionat, transferat neexistând vreun document în acest sens.

Tradiția glorioasă la care face referire apelanta-pârâtă FCSB înseamnă de fapt obiceiuri datini și credințe transmise prin viu grai în nici un caz palmaresul.

Tot cu rea credință își pun pe bilete și pe site numele și palmaresul, FCSB având interdicție de a folosi fără consimțământul reclamantei C_____ C______ al Armatei „STEAUA BUCUREȘTI” numele și marca, nesocotind decizii și hotărâri ale instanțelor.

Cele mai mari realizări ale acestui club au fost făcute sub numele Steaua București, sub marca Steaua București. Date fiind istoria, reputația și victoriile acestui club, unii pretind în mod eronat că sunt Steaua București, că dețin palmaresul Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA BUCUREȘTI”.

CSA aparține Statului Român, așa cum aparține și marca Steaua București, precum și numele, istoria și palmaresul care sunt incluse în marcă, așa cum au constatat judecătorii de la ÎCCJ, prin decizia nr. 3425/03.12.2014, dar și judecătorii Curții de Apel, prin decizia nr. 989A/2016. Palmaresul echipei de fotbal a CSA este unul impresionant, fiind un bun al Statului Român. Prin cupele internaționale câștigate, Cupa Campionilor Europeni și Supercupa Europei, echipa de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA BUCUREȘTI” a făcut România cunoscută în lumea fotbalului mondial. Dată fiind valoarea acestui palmares impresionant, a face afirmații ca acesta a fost transferat printr-o frază cu exprimare vagă este jignitor atât pentru Steaua cât și pentru România și justiția din România.

„Tradiția glorioasă” nu e palmares. Nici din punct de vedere legal și nici lexical. Palmaresul este lista în care se înscriu succesele sau victoriile unei echipe, este istorie și competiții. Astfel, a afirma că FCSB deține palmaresul Stelei doar pentru ca, în statutul FCSB , este scris ca a preluat tradițiile glorioase ale Stelei este lipsita de temei juridic

De altfel, în actul constitutiv al societății comerciale Fotbal Club Steaua București actual FCSB, la pag 2 verso, act constitutiv depus de către ONRC la dosarul cauzei, la pag 13, volum VI, se precizează la art.4 alin 2, citam: “Scopul societății este participarea la competiții sportive, profesioniste, promovarea și dezvoltarea activităților sportive, precum și alte activități legate sau derivate din obiectul social, preluând în acest sens locul echipei de fotbal în divizia A, a Asociației Fotbal Club Steaua București, precum și a celorlalte echipe ale asociației, obligațiile Asociației Fotbal Club Steaua București, față de fotbaliști, L___ profesionistă de fotbal, Federația Română de Fotbal, precum și promovarea tinerelor talente în domeniul fotbalului profesionist de performanta.”

Nicăieri în actul constitutiv nu se face vorbire de așa zis transfer al palmaresului Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA BUCUREȘTI” și nici că palmaresul în perioada 1947- 2003 ar aparține FCSB, fapt constatat și de către instanța de fond în mod corect.

De asemenea, din actele depuse la dosarul cauzei, se vede clar ca FCSB a aderat la FRF de-abia în anul ____, deci clauza introdusă la art.4 alin.2 este contrară legii, deci nulă absolut.

FCSB nu putea să ocupe locul 1 în L___ I decât în mod nelegal, cu complicitatea FRF și a altor structuri sau persoane. Nu există nicăieri stipulate o eventuală cesiune sau transfer tranzacție palmares și că acest palmares ar aparține FCSB. Alegațiile apelantei că acest palmares i-ar aparține nu sunt sprijinite de dovezi clare legale și temeinice. Nu există nici un act doveditor în toată arhiva instanțelor și nici în posesia apelantei cu toată străduință și eforturile de a se găsi probe.

Transmiterea patrimoniului se face prin contracte civile sau convenționale. Deși a solicitat în nenumărate rânduri ca FCSB să depună acte doveditoare în deținerea palmaresului Steaua București, acesta nu a putut demonstra în baza cărui act l-ar deține.

Dacă FCSB a cumpărat (preluat) palmaresul echipei de fotbal al CSA, trebuie să dovedească că l-a cumpărat/preluat. însă actul care să arate transferul acestui bun, palmaresul, nu există. Palmaresul CSA este o parte importantă a mărcii Steaua, alt element al identității clubului militar, care, la rândul său, nu a fost niciodată înstrăinat. De altfel, marca Steaua București a devenit puternică datorită palmaresului obținut de sportivii militari de-a lungul istoriei acestui club.

Așa cum a mai spus, marca Steaua București și palmaresul aparține doar CSA (palmares inclus în marcă). Marca unui club include nu doar siglele sub care a jucat acel club, ci și toate numele pe care acesta le-a purtat, precum și palmaresul realizat. în 1986, C_____ C______ al Armatei „STEAUA BUCUREȘTI” a câștigat Cupa Campionilor Europeni sub marca Steaua București, având numele Steaua București. A trecut acel trofeu în palmaresul său. A fost cea mai mare realizare a fotbalului românesc. Astfel, astăzi, în 2020, la 34 de ani distantă de la acea mare realizare, FCSB afirmă că acel trofeu a fost câștigat de echipa sa, care nu este Steaua, echipă care nu are voie să poarte numele Steaua (Decizia Curții de Apel București nr. 989/2016), echipă care nu are voie să folosească marca Steaua și care nu are nicio legătură cu Steaua București. CSA este un club sportiv de drept public de notorietate înființat în anul 1947 cu multiple discipline sportive care și-a desfășurat activitatea neîntrerupt până în prezent. Cel care face o susținere în fața instanței în cursul procesului trebuie să o dovedească în afară de cazurile anume prevăzute de lege. Astfel sarcina probei de a dovedi un fapt negativ (că nu deține palmaresul) revine pârâtului FCSB: „Or, în cauză instanța reține că nu petentului îi revine sarcina probei de a dovedi un fapt negativ ci intimatului care trebuia să dovedească existența (Judecătoria T____ M_______, sentința civilă nr. 480/2011)”.

În concluzie, apelanta FCSB prin actele depuse la dosarul cauzei în copie și nu original nu a demonstrat că palmaresul i-ar aparține.

Așa cum se observă din actele depuse la dosarul cauzei la pag 46 -49 Vol VI, FCSB solicită CSA să autorizeze utilizarea de către clubul FCSB a simbolului grafic menționat mai sus (reprezentarea grafica a literei a) în cadrul logo ului reprodus în anexă utilizare care se va realiza exclusiv în următoarele condiții… utilizare temporară, privată, și ceea ce este mai important, spune FCSB cităm: “această utilizare temporară în modalitatea arătată nu afectează în niciun fel dreptul de proprietate intelectuală al CSA asupra însemnului grafic pus la dispoziție spre utilizare”.

Prin această solicitare așa zis temporară doreau să legalizeze că cele 25 de titluri și cele 22 de cupe le-ar aparține, practic, doreau să preia în mod fraudulos palmaresul. Tradiție nu este echivalentul palmaresului. Din cauză că FCSB contestă dreptul CSA asupra palmaresului, a solicitat instanței să constate că palmaresul echipei de fotbal îi aparține, el nefiind niciodată înstrăinat.

Asociația fără scop patrimonial nu conține niciun transfer și niciun act care să constate că palmaresul ar aparține acesteia sau că palmaresul ar fi fost transferat Asociației fără scop patrimonial. Instanța de fond a cercetat în toate arhivele Tribunalului București, Judecătoriilor, Oficiului N_______ al Registrului Comerțului eventuale probe existente privind transferul palmaresului dar nu s-au găsit.

Cu titlu de exemplu un proprietar de apartament va deține în permanență actul de proprietate – nu caută prin arhive sau la partea adversă actul doveditor al proprietății.

FCSB nu a fost înființat în temeiul O.G nr. 26/2000, fiind o persoană juridică de drept privat, care s-a înființat la data de 19.02.2003, funcționând în baza Legii societăților nr. 31/1990 și care desfășoară în principal activități sportive. Apelanta – pârâtă FCSB deține echipa de fotbal care s-a intitulat “Steaua București”, care nu mai are dreptul de a se intitula astfel, conform Hotărârii Curții de Apel București nr. 989A/2016 și deciziei ICCJ nr. 3425/2014 precizate mai sus, și care este finanțată de B_____ G_____, asociat fondator și fost administrator al societății. Această denumire a fost folosită de apelanta pârâta FCSB pe toate căile de comunicare și promovare, pe stadioane, în mass media, pe materiale publicitare, pe internet, fiind înscrisă cu acest nume la Ministerul Tineretului și Sportului, la Federația Română de Fotbal și în L___ Profesionistă de Fotbal, participând la toate competițiile fotbalistice sub această denumire pana la data de 17.03.2017 conform Certificatului de înregistrare eliberat de ONRC, când și-a modificat denumirea ca urmare a recunoașterii deciziei 989A/2016 a Curții De Apel. Apelanta – pârâtă FCSB își înregistrase cu rea credința marca nr. _____ la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci,aceasta fiind o marcă combinată, formată din siglă și elementul verbal “Steaua București”, însă înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia irevocabilă nr. 3425/03 decembrie 2014, pronunțată în dosarul nr. _____/3/2011, a anulat înregistrarea acestei mărci pentru rea-credință și a anulat inclusiv contractele de licență încheiate, astfel că pârâta nu deține niciun drept de proprietate industrială asupra denumirii “Steaua” sau “Steaua București”. Apelanta FCSB nu deține palmaresul CSA și nu l-a deținut vreodată.

Palmaresul urmează întotdeauna marca. Este inclus în marcă. Pentru că marca înseamnă identitate, inclusiv istorie. De altfel, chiar dacă este parte integrantă a mărcii palmaresul nu se poate vinde. Chiar dacă s-ar vinde medaliile sau trofeele nu s-ar putea vinde, istoria. Istoria, respectiv trecutul glorios al CSA nu se poate vinde. Concluzia este că apelanta – pârâtă FCSB nu deține și nu a deținut niciodată palmaresul Stelei, însă l-a parazitat 10 ani, reușind să își lipească propria identitate de cea a campioanei Europei din 1986. Estecazul trist al unui furt de identitate în fotbal,

O societate comerciala înființată în anul 2003 nu ar putea avea din punct de vedere legal (fără un act de transfer ) un palmares din anul 1947, pentru că acel palmares ar trebui sa facă parte din istorie iar istoria FCSB începe în anul 2003. Marca Steaua București este una notorie, a existat confuzie între cele două nume datorită asemănărilor între numele comercial al pârâtei FCSB și CSA cumulată cu identitatea serviciilor care este izbitoare (fotbal) FCSB folosindu-se astfel de palmaresul intimatului, atribuindu-și victorii care nu îi aparțin. Chiar dacă N____ C_______ și-ar vinde cuiva medaliile de aur, persoana respectivă nu ar deveni niciodată N____ C_______.

În concluzie, palmaresul face parte din marcă. Marca Steaua București îo aparține. Marca Steaua București a fost anulată pentru FCSB începând cu anul 2004 și palmaresul nu le-a aparținut niciodată FCSB-ului. Având în vedere că palmaresul CSA nu a fost niciodată transferat către Asociație sau către FCSB, și faptul ca apelanta/pârâtă FCSB nu a demonstrat că palmaresul i-ar aparține, solicită menținerea hotărârii de fond ca temeinică și legală sau în cazul în care se va rejudeca dosarul admiterea acțiunea în constatare formulată de către reclamantul CSA ca întemeiată și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii conexe a FCSB pentru perioada 1947-2003, iar pentru perioada 2003-2017 ca lipsită de interes.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 482 rap. la art. 205, art. 471 alin. 4, art. 205 coroborat cu art. 482 C.Proc.Civ., art. XV Legea nr. 2/2013, art. 148-151 C.Proc.Civ.

În cauză au fost formulate cereri de intervenție în interesul apelantei-pârâte de către B________ B______ B_____ (f. 130 și urm. vol. I) și de către Asociația A_____ A___ A__ (f. 208 și urm. vol. I), cereri admise în pricipiu la termenul de judecată din 12.04.2021.

În cadrul intervenției formulate, printre alte aspecte de natură a susține apelul formulat, B________ B______ B_____ a invocat, în considerarea dispozițiilor art. 57 și 61 din Statutul FRF și ale art. 25 din Regulamentul privind statutul și tranferul jucătorilor de fotbal din 2019, faptul că este exclusă posibilitatea sesizării instanțelor judecătorești, fiind necesară soluționarea litigiului de către comisiile cu atribuții jurisdicționale ale FRF.

Pe de altă parte, art. 35 C.Proc.Civ. impune ca cererea pentru constatarea existenței unui drept să fie adresată cu prioritate oricăror alte organe judiciare sau extrajudiciare dacă există această posibilitate, cererea neputând fi primită dacă partea poate cere realizarea pe orice altă cale prevăzută de lege.

De altfel, însăși noțiunea de palmares sportiv nu se regăsește în reglementările civile aplicabile.

De asemenea, în cadrul intervenției formulate de Asociația A_____ A___ A__, s-a susținut că cererea CSA este nefondată deoarece se solicită recunoașterea palmaresului până în anul 2003, când, în fapt, începând cu 1998, echipa de fotbal nu mai performa pentru CSA și dat fiind că prin cedarea activității secției de fotbal de performanță se înțelege și preluarea palmaresului prin continuitate pe linie sportivă și juridică. A arătat că această cauză nu se poate judeca de o instanță civilă, deoarece ________________________________ sportive, respectiv FRF, UEFA, Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

1. Asupra aspectelor privind competența instanței în soluționarea prezentei cauze invocate de interveniente (calificate ca reprezentând motiv suplimentar de apel de ordine publică), Curtea reține următoarele:

Dispozițiile art. 57 din Statutul FRF cuprind mențiuni referitoare la competențele privind soluționarea cauzelor disciplinare, a litigiilor sau sesizărilor ce aparțin comisiilor cu atribuții jurisdicționale ale FRF (atât în primă instanță – Comisia de disciplină a FRF și Camera Națională de Soluționare a Litigiilor, cât și în ultimă instanță la nivel național și internațional), iar în art. 58 se specifică faptul că litigiile izvorâte din sau în legătură cu activitatea fotbalistică din România, în care sunt angrenate cluburi afiliate și oficiali ai acestora, oficiali ai FRF/LPF/AJF/AMFB, jucători, agenți de jucători sau agenți de meciuri, urmează a fi soluționate exclusiv de comisiile cu atribuții jurisdicționale ale FRF. Această jurisdicție privată (în sensul art. 541 C.Proc.Civ.) în materia fotbalului este obligatorie pentru toți membrii FRF cărora le revine potrivit art. 13 alin. 2 lit. a obligația de a respecta Statutul FRF și celelalte acte normative, fiind în caz contrar pasibili de suspendare sau excludere.

Însă Statutul FRF nu permite calitatea de membru FRF cluburilor sportive de drept public (art. 12 alin. 4). Prin urmare, cum CSA funcționează în condițiile art. 29 (club sportiv de drept public), iar nu în condițiile art. 31 (asociație fără scop patrimonial sau societate comercială pe acțiuni) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, acesteia nu îi sunt opozabile dispozițiile Statutului FRF și, deci, nici clauza arbitrală.

Cu atât mai puțin dispozițiile art. 35 C.Proc.Civ. (care disting în raport de obiectul cererii, iar nu de jurisdicție) sau simplul fapt că palmaresul nu are o reglementare expresă în dispoziții legale nu justifică o necompetență a instanțelor de drept comun.

Prin urmare, competența instanțelor de drept comun nu este exclusă în cauză, motivul de apel de ordine publică referitor la compentența generală a instanței fiind nefondat.

2. Sub un al doilea aspect, în considerarea dispozițiilor art. 480 C.Proc.Civ., Curtea apreciază că se impune cu prioritate analizarea motivului de apel referitor la faptul că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii conexe în privința perioadei 2013 – 2017 (dat fiind că s-a solicitat de către apelant, pentru acest motiv, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe), motiv de apel cu privire la care reține următoarele:

Prin cererea principală, reclamantaul CSA a solicitat să se constate că îi aparține palmaresul echipei de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” de la înființare – 1947 până în 2003.

Pârâta FCSB a solicitat ca întâmpinarea formulată în cauză să fie recalificată drept cerere reconvențională având ca obiect să se constate că FCSB deține palmaresul echipei de fotbal Steaua București și toate drepturile derivate din acesta, însă, potrivit încheierii de ședință din 27.09.2018, prima instanță a respins solicitarea de precizare a întâmpinării ca reprezentând cerere reconvențională și a respins ca tardiv formulată cererea reconvențională. În consecință, pârâta FCSB a inițiat un litigiu paralel (_____/3/2018), al cărei obiect l-a reprezentat solicitarea sa de a se constata că este titularul legal al dreptului de a utiliza, în scopuri comerciale și sportive, palmaresul fostei echipei de fotbal profesionist Steaua București, precum și toate derivatele sportive ce rezultă din acesta”. Prin încheierea din data de 23.04.2019, s-a dispus conexarea cauzei înregistrate sub nr. _____/3/2018 la cauza de față.

Prin sentința apelată în prezenta cauză, prima instanță a respins ca neîntemeiată cererea conexă, corelativ soluției de admitere a cererii principale, reținând în considerente că întrucât s-a constatat că drepturile asupra palmaresului echipei Steaua din perioada 1947-2003 aparțin reclamantei-pârâte, se impune admiterea cererii principale și, pe cale de consecință, respingerea cererii conexe, ca neîntemeiată, prima instanță limitând obiectul cererii conexe sub aspect temporal la perioada de timp dedusă judecății prin cererea principală.

Prin motivele de apel, apelanta-pârâtă a susținut că cererea sa conexă privea perioada 1947 – 2017, data formulării cererii de chemare în judecată, iar prima instanță s-a pronunțat doar cu privire la palmaresul aferent perioadei 1947 – 2003 și nu a dezlegat chestiunea palmaresului pentru perioada 2003 – 2017 ce făcea în parte obiectul cauzei conexe, astfel încât nu s-a pronunțat parțial pe capătul de cerere din acțiunea conexă.

Contrar acestei susțineri, Curtea constată că prima instanță nu a fost învestită cu o solicitare conexă pentru perioada ulterioară anului 2003.

Pentru a reține astfel, Curtea are în vedere atât contextul în care a fost formulată cererea conexă – ca răspuns la pretențiile din cererea principală și ca urmare a respingerii cererii reconvenționale ca tardiv formulată, cât mai ales obiectul cererii în formularea aleasă de apelantă prin care aceasta a indicat expres că se raportează la palmaresul ”fostei” echipe Steaua, iar nu al ”actualei” echipe de fotbal. Chiar prin motivul de apel, apelanta-pârâtă indică o perioadă de referință aflată în legătură cu cererea principală, iar nu cu cererea conexă (dat fiind că 2017 este anul formulării cererii principale, cererea conexă fiind formulată abia în 2018).

Este adevărat că în cadrul dezbaterilor pe fond în fața primei instanțe (potrivit mențiunilor încheierii de ședință de la ultimul termen de judecată) s-a indicat limita perioadei ca fiind 2017, însă în raport de conținutul cererii conexe și cum învestirea instanței se realizează în formă scrisă, această modificare adusă cererii a fost ignorată de prima instanță în mod îndreptățit în raport de procedura impusă de art. 204 C.Proc.Civ., extinderea periodei de timp neputând fi considerată a fi o mărire a cuantumului obiectului cererii sau o altă situație ce permite modificarea verbală a cererii, dat fiind că situația de fapt și raporturile juridice după anul 2003 sunt distincte de cele anterioare.

De aceea, mențiunea din considerentele sentinței referitoare la faptul că ambele părți pretind palmaresul din perioada 1947 – 2003 nu reprezintă o eroare materială, ci o dezlegare dată de prima instanță pretențiilor formulate pe cale conexă sub aspect temporal, dezlegare confirmată de instanța de apel în raport de cele expuse anterior, context în care motivul de apel este neîntemeiat.

3. În continuare, Curtea constată că prin motivele de apel s-au contestat cele reținute de prima instanță în privința naturii juridice a palmaresului.

Cu privire la acest aspect, se constată că prin cererea principală reclamantul CSA a arătat că solicită palmaresul echipei de fotbal, înțelegând prin acesta: 21 de titluri de campioană a României; 22 de Cupe ale României; 4 supercupe ale României; cupa Campionilor Europeni câștigată în 1986, supercupa Europei în 1987; L___ campionilor 7 mai 1986 Sevilla și 1989 AC M____ –Steaua București 4-0, Super Cupa Europei 1987 Steaua București – Dinamo Kiev, finalista Cupei Intercontinentale 1987 Rive Plate – Steaua București. Reclamantul a făcut referire la definiția dată de DEX palmaresului (succese sau victorii obținute) și a susținut că acest palmares este inclus în marca al cărui titular este, nefiind susceptibil de transfer.

Apelanta-pârâtă a susținut atât în fața primei instanțe, cât și în apel că palmaresul este un drept personal, corporal, indivizibil și natural al unei echipe, transmisibil odată cu fondul de comerț.

Prima instanță a apreciat că palmaresul, similar mărcii, emblemei, bunurilor mobile, etc. este un element al patrimoniului persoanei juridice, care conferă titularului său un ansamblu de drepturi patrimoniale și nepatrimoniale (de ex. dreptul de a-i fi recunoscută public obținerea anumitor rezultate în competițiile sportive, dreptul de proprietate asupra trofeelor câștigate) și, ca atare, aparține titularului patrimoniului, putând face obiectul transmisiunii, fără însă ca în cauză să fi fost transmis prin vreun act juridic apelantei-pârâte.

În fața instanței de apel, în dezbaterea conținutului dreptului la palmares părțile principale și interveniente au indicat: dreptul asupra cupelor, trofeelor, diplomelor obținute, dreptul la o anumită poziție în clasamentul sportiv, dreptul de participare la sezoanele sportive următoare, dreptul la stabilirea coeficientului UEFA, dreptul la renume, istorie, tradiție.

Întrucât dreptul la palmares nu are o reglementare juridică, conținutul său urmează a fi determinat potrivit regulii de interpretare literală, pornind de la sensul din limbajul obișnuit al noțiunii de palmares (așa cum aceasta este determinată în DEX – listă în care se înscriu succesele sau victoriile sportive, artistice etc. obținute de cineva; totalitatea unor astfel de succese), care în limitele cererii principale reprezintă – totalitatea victoriilor sportive obținute de echipa de fotbal profesionist ”Steaua” în perioada 1947 – 2003.

Distincția între drepturile patrimoniale și cele nepatrimoniale este consacrată în raport de criteriul conținutului economic al dreptului, respectiv posibilitatea exprimării sale bănești.

Prima instanță a reținut nu că acest drept ar fi unul patrimonial, ci că el reprezintă un element al patrimoniului făcând o analogie cu situația mărcilor, a emblemelor, a bunurilor mobile, apreciind că dreptul la palmares include atât drepturi patrimoniale (dreptul de proprietate asupra trofeelor) cât și nepatrimoniale (dreptul la recunoaștere publică a rezultatelor).

Curtea, reținând și faptul că intimatul-reclamant nu a indicat o valoare a obiectului cererii, precum și faptul că palmaresul în sine nu are o reprezentare contabilă și, în special, faptul că încălcarea dreptului la palmares poate decurge exclusiv din arogarea uneia sau a tuturor victoriilor sportive de către o altă entitate decât cea care efectiv a obținut rezultatele sportive respective, apreciază că dreptul la palmares este un drept nepatrimonial care are în conținutul său, exclusiv, includerea rezultatului sportiv obținut în clasamentul de specialitate (dreptul la recunoașterea publică a acestui rezultat cu obligația corelativă a terțelor persoane de a nu aduce atingere acestei recunoașteri publice a poziției în clasament).

Faptul că din dreptul la palmares derivă drepturi subsecvente (dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile constând în trofee, diplome, cupe, etc.; dreptul patrimonial la despăgubire în situația încălcării dreptului la palmares; dreptul de a participa pe o anumită poziție în sezonul sportiv următor) nu este de natură a conferi dreptului la palmares natura unui drept patrimonial, pentru simplul fapt că poziției echipei sportive în clasament nu îi poate fi atașată o valoare economică (criteriu potrivit căruia se face distincția între drepturi patrimoniale/nepatrimoniale, independent de drepturile derivate din acestea). În raport de semnificația avută în limbajul curent și în absența unei reglementări exprese, Curtea, contrar primei instanțe, nu poate reține că acest drept la palmares ar reprezenta un ansamblu de drepturi atât patrimoniale, cât și nepatrimoniale și deci un element al patrimoniului.

O paralelă poate fi făcută cu alte situații de fapt (însă nu cu marca, emblema, bunurile mobile, așa cum a reținut prima instanță), ci cu situația, spre exemplu, a unei echipe de cercetători științifici care pe baza lucrărilor în domeniu este cuprinsă într-un clasament (spre exemplu, pe baza numărului de citări ale lucrării respective) și care în virtutea acestui clasament se bucură de recunoaștere publică, pot accede la publicări în reviste de prestigiu sau pot înstrăina rezultatul cercetării respective, ceea ce nu înseamnă însă pierderea poziției recunoscute la un anumit moment dat în respectivul clasament. Prin urmare, contrar opiniei primei instanțe, dreptul dedus judecății apare ca similar drepturilor de autor, iar nu drepturilor decurgând din marcă, emblemă, etc. Curtea subliniază că această paralelă este exemplificativă, făcută doar pentru determinarea naturii juridice a dreptului la palmares și pentru combaterea analogiei reținute de prima instanță, iar nu pentru aplicarea dispozițiilor speciale din materia drepturilor de autor, legea nr. 8/1996 fiind limitată la obiectul prevăzut de art. 7 și 8. Curtea notează și faptul că, deși însuși reclamantul a susținut că dreptul la palmares este inclus în marcă, această susținere este lipsită de interes și contrară propriilor interese procesuale, deoarece pentru protecția juridică a mărcii există, într-adevăr, alte căi de realizare a drepturilor.

Nu există niciun motiv pentru lărgirea conținutului dreptului la palmares (prin includerea, spre exemplu, a dreptului de participare la sezonul sportiv următor sau a dreptului asupra trofeelor, cupelor, diplomelor care nu au fost revendicate potrivit cererii de chemare în judecată, limitată doar la pozițiile de clasament enumerate în cuprinsul său), cât timp dreptul la palmares reprezintă doar cauza drepturilor subsecvente/conexe/accesorii (iar, în privința dreptului de participare în etapa sportivă următoare, acesta a făcut în mod distinct obiectul unei tranzacții, tranzacție necontestată în cauză).

Chiar dacă, în opinia instanței de apel, dreptul la palmares reprezintă un drept nepatrimonial, așa cum a susținut apelanta-pârâtă, după cum se va arăta în cele ce succed, acest motiv de critică formulat în apel nu este de natură a conduce la reformarea soluției primei instanțe, ci a fortiori la susținerea sa.

În această privință, Curtea apreciază că susținerea apelantei referitoare la faptul că dreptul la palmares este un drept absolut, indisolubil legat de C_____ C______, nu poate fi primită întrucât ea este lipsită de interes, deoarece o asemenea apreciere ar paraliza automat posibilitatea transmiterii în orice formă a palmaresului către o altă entitate. Or, Curtea apreciază că, fiind vorba de drepturi ale persoanelor juridice, deși nepatrimoniale, nu este exclus, de plano, transferul acestor drepturi către o altă entitate.

4. În raport de stabilirea naturii juridice a dreptului dedus judecății (drept nepatrimonial), Curtea apreciază că este neîntemeiat și motivul de apel prin care s-a susținut inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată.

Contrar susținerii apelantei-pârâte și celor reținute de prima instanță, acțiunea nu tinde la protejarea unui drept de proprietate asupra unui bun mobil incorporal (patrimonial prin definiție), ci la protejarea unui drept nepatrimonial astfel încât nu se poate aprecia că reclamantul avea la îndemână o ațiune în realizare, respectiv în revendicare mobiliară pentru ca acțiunea în constatare să fie paralizată de dispozițiile art. 35 teza finală C.Proc.Civ.

De asemenea, în raport de natura juridică a dreptului stabilită de instanța de apel situația dedusă judecății nu este aceea a titularului unui drept ce nu se află în posesia titlului de proprietate, ca instrumentum, dreptul la palmares fiind născut ca efect al rezultatului sportiv și găsindu-se atestat în clasamentele întocmite și publicate de forurile sportive.

Nu se poate opune sub aspectul inadmisibilității nici susținerea că reclamantul tinde la constatarea unei stări de fapt, deoarece deși premisa litigiului o reprezintă clasamentul sportiv, reclamantul tinde prin formularea acțiunii la recunoașterea faptului că este titularul dreptului la palmares pentru perioada 1947 – 2003.

Acțiunea având ca obiect constatarea calității de titular al acestui palmares este admisibilă în raport de dispozițiile art. 35 C.Proc.Civ. invocate ca temei al cererii principale, dispoziții potrivit cărora ”cel care are interes poate să ceară constatarea existenței (…) unui drept”. Acestor dispoziții de drept procesual, le corespund norme de drept material general – art. 257 și 252, 253 C.civ., care deși nu au fost invocate ca temei al cererii de chemare în judecată se impun a fi reținute în cauză dat fiind că apelanta-pârâtă a susținut că acțiunea în constatare nu îndeplinește nici măcar cerințele unei acțiuni în constatare provocatorii.

Astfel, reținând că reclamantul a susținut că în spațiul public pârâta afirmă că a dobândit palmaresul istoric al echipei de fotbal prin tranzacția încheiată în 2003, ceea ce în opinia sa reprezintă ”furt de identitate în fotbal”, Curtea apreciază că este admisibilă formularea unei acțiuni în constatare provocatorii prin care reclamantul pretinde că dreptul său nepatrimonial la palamares, încorporabil în dreptul la demnitate/renume profesional al persoanei juridice, este amenințat de o terță persoană și tinde la restabilirea dreptului atins.

5. Sub un alt aspect, apelanta-pârâtă a contestat calitatea procesuală activă a reclamantului pentru perioada 1998 – 2003, arătând că din 1998 reclamantul a încetat orice raporturi juridice cu echipa de fotbal, nu a activat în competițiile de fotbal profesionist după acest an.

Cu privire la acest moment și raportându-se la situația de fapt reținută de prima instanță și necontestată de părți, Curtea reține la rândul său că, în 1998, secția de fotbal a CSA și-a încetat activitatea, fiind constituită o asociație sportivă fără scop patrimonial, cu personalitate juridică potrivit sentinței civile nr. 186/8.07.1998 a Tribunalului București – Secția a IV – a Civilă, inițial în baza Legii nr. 21/6 februarie 1924 și a Decretului nr.31/1954 privind persoanele juridice și, ulterior, prin modificarea actului constitutiv, potrivit OG nr. 26/2000.

Această asociație cu personalitate juridică proprie, distinctă de reclamant (dar și de pârâtă), a derulat, exclusiv, ulterior anului 1998, activitatea sportivă fotbalistică profesionistă prin pregătirea de sportivi de performanță în acest domeniu și prin participarea la competiții sportive interne și internaționale (art. 5 statut).

Prin urmare, pretenții de titular al palmaresului echipei de fotbal profesionist pentru perioada 1998 – 2003 poate formula această asociație, iar nu reclamantul CSA care nu a mai activat în domeniul fotbalului profesionist.

În considerarea dispozițiilor art. 36 C.Proc.Civ., Curtea constată că acest motiv de apel este întemeiat, sentința primei instanțe urmând a fi schimbată în parte în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active în privința solicitării constatării calității de titular al palmaresului obținut în perioada 1998 – 2003.

În raport de această soluție, Curtea constată că nu se mai impune analizarea motivului de apel referitor la excepția lipsei de interes în formularea cererii, dat fiind că acest motiv a fost circumscris tot perioadei ulterioare anului 1998 și că se impune reanalizarea cererii conexe care pentru această perioadă de timp nu poate fi respinsă exclusiv în considerarea admiterii cererii principale, întrucât soluția primei instanțe a fost schimbată în parte.

6. Este necontestat faptul că de la înființare din 1947 până în 1998, echipa de fotbal profesionist a activat sub egida reclamantului CSA (inițial Asociația Sportivă a Armatei și, ulterior, C_____ C______ Central al Armatei, Casa Centrală a Armatei), astfel încât reclamantul este titularul dreptului la palmares pentru această perioadă.

Ceea ce este în discuție în cauză este dacă în cadrul raporturilor juridice a existat un transfer fie el și de facto al acestui palmares, transfer apt să conducă la respingerea acțiunii principale.

În acest sens, apelanta-pârâtă a susținut că are semnificația juridică a preluării palmaresului continuarea activităților sportive și competiționale.

Sub un prim aspect, apelanta-pârâtă a invocat jurisprudența națională, respectiv sentința civilă nr. 149/2017 a Tribunalului D___ și decizia civilă nr. 364/2018 a Curții de Apel Timișoara în dosarul nr. ____________**, în care s-a statuat: ”…continuitatea activității competiționale fotbalistice … reprezintă în esență palmaresul…”, astfel încât, potrivit jurisprudenței naționale, în materia palmaresului unei echipe de fotbal, cel care a preluat și a continuat activitatea fotbalistică și competițională a unui alt club de fotbal, și dacă această continuitate nu a fost fragmentată sau întreruptă, acela deține drepturile aferente întregului palmares al clubului de la înființare și până la data cererii de chemare în judecată.

Curtea consideră, însă, că existența unui precedent judiciar nu poate determina instanța să adopte aceeași soluție, deoarece acestea nu au caracter obligatoriu, dreptul intern prevăzând inclusiv un remediu pentru situațiile de jurisprudență neunitară, reprezentat de recursul în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 514 și urm. C.Proc.Civ. De altfel, ceea ce s-a reținut în litigiul ____________** a fost, în esență, faptul că solicitarea reclamantului de constatare a dreptului asupra palmaresului este neîntemeiată deoarece aceasta nu a participat cu palmaresul pretins la competiții specifice organizate (situație de fapt diferită de cea în cauză – pentru perioada 1947 -1998 echipa de fotbal profesionist activând în cadrul reclamantului CSA cu denumirile succesive pe care acesta le-a purtat). Jurisprudența invocată nu statuează de plano asupra faptului că palmaresul unui club sportiv este preluat automat de o nouă entitate atunci când se transferă către aceasta echipa și activitatea sportivă.

Sub un al doilea aspect, apelanta-pârâtă invocă mențiunile Statutului Asociației Fotbal Club Steaua București și cele ale propriului Act constitutiv din ale cărui mențiuni reiese că este continuatoarea de drept a istoriei și tradițiilor echipei de fotbal Steaua București și a palmaresului acesteia. Cu privire la acest ultim act, fiind încheiat cu Asociația Fotbal Club Steaua București – asociație cu personalitate juridică, distinctă de persoana reclamantului, Curtea constată că mențiunile sale nu pot fi opuse, prin ele însele, reclamantului potrivit principiului res inter alios acta.

Ele nu pot fi corelate nici cu mențiunile Statutului Asociației Fotbal Club Steaua București, întrucât acesta prevede faptul că asociația preia și continuă activitatea sportivă de performantă a Secției de Fotbal a Clubului Steaua și preia în întregime tradițiile glorioase ale acesteia. În acord cu prima instanță și contrar susținerii apelantului, dată fiind tot interpretarea literală și faptul că o altă manifestare de voință a părților nu poate fi dedusă din elemente intrinseci sau chiar extrinseci actului, Curtea constată că acestă mențiune în statut nu poate conduce la concluzia preluării palmaresului existent până în 1998 de nou înființata entitate.

Nici argumentul privind faptul că în absența preluării palmaresului, pârâta nu ar fi putut continua activitatea competițională nu poate fi primit, deoarece continuarea în Divizia A în sezonul următor a avut la bază o manifestare de voință specială în acest sens între Asociația Fotbal Club Steaua București și pârâtă (pct. 8 al tranzacției autentificate sub nr. 76/2003 de BNP M_____ A_______). În ceea ce privește continuarea activității sportive la nivelul anului 1998, aceasta s-a realizat de Asociația Fotbal Club Steaua București nu în considerarea preluării palamaresului (în sensul alterării realității referitoare la faptul că victoriile obținute de echipa de fotbal profesionist au avut loc sub egida reclamantului), ci în considerarea mențiunilor din actele constitutive referitoare la continuarea activității sportive.

De altfel, cu privire la acest aspect, contrar criticilor apelantei referitoare la autoritatea de lucru judecat a deciziei 3425/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se constată că, chiar dacă litigiul a avut un alt obiect, fiind vorba de efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, în mod corect prima instanță a reținut că se impun în prezentul litigiu statuările referitoare la faptul că la nivelul anului 1999 de la reclamant la Asociația Fotbal Club Steaua București nu a operat un transfer (integral) de patrimoniu, ci numai dreptul de a folosi gratuit anumite spații, au fost detașați angajați ai fostei secții de fotbal profesionist, au fost preluate datoriile și creanțele contractate înainte de 8 iulie 1998 în legătură cu această secție de fotbal. Astfel, în prezentul litigiu nu se poate statua contrar celor dezlegate în litigiul anterior, respectiv nu se poate stabili că ar fi operat transferul integral de patrimoniu.

De fapt, întreaga construcție logică a apelantei pornește de la ideea că palmaresul este unic și indivizibil, ceea ce ar justifica faptul că titularul său este entitatea care administrează echipa sportivă în prezent.

Or, Curtea nu poate reține o asemenea concluzie dată fiind realitatea competițiilor sportive care se derulează succesiv, în multiple forme. Altfel spus, întrucât lista victoriilor sportive are în mod natural o derulare cronologică, dreptul la palmares poate fi divizat în raport de fiecare competiție sportivă la care se obține o asemenea victorie și în situația sporturilor de echipă poate fi alocată atât clubului sportiv la care funcționează respectiva echipă în momentul obținerii victoriei, cât și unei anumite componențe a echipei la un anumit moment în timp.

Tot pentru a justifica preluarea palmaresului, apelanta-pârâtă a susținut că transferul a fondului de comerț, reprezentat de echipa de fotbal, locul în grupe de la momentul respectiv, drepturile federative ale jucătorilor, „istoria și trecutul glorios”, include și transferul palmaresului clubului, potrivit principiului de drept „accesorium sequitur principale”, (accesoriul urmează principalul).

Cu privire la acest aspect, în considerarea calificării ca drept nepatrimonial a dreptului la palmares, Curtea apreciază că acesta nu poate reprezenta un element al fondului de comerț, înțeles ca universalitate de drepturi patrimoniale afectată desfășurării unei activități profesionale.

Chiar și într-o accepțiune a fondului de comerț ce ar include drepturi nepatrimoniale, în absența unei manifestări de voință decisive în acest sens (în tranzacția din 2003 menționându-se exclusiv transferul dreptului de a participa în Divizia A, drept care, deși decurge din poziția ocupată în clasamentele anterioare, este distinct de dreptul la palmares), Curtea constată că nu poate fi reținut un asemenea transfer.

Nu poate fi reținută indivizibilitatea naturală invocată de apelant și nu este aplicabil în cauză principiul accesorium sequitur principale, deoarece nu se identifică un raport de accesorialitate între dreptul la palmares și elementele propuse de apelant. Astfel, poziția în clasamentele anterioare nu poate fi considerată un drept asociat, accesoriu al echipei în forma actuală, ci cel mult un accesoriu al echipei în componența de la momentul câștigării poziției în respectivul clasament. Spre exemplu, presupunând transferul unei echipe sportive către un alt club sportiv și redenumirea acesteia, din orice motive, nu s-ar putea pretinde că palmaresul obținut sub titulatura anterioară să fie trecut sub noul nume ale actualei echipe, nefiind de conceput alterarea listei rezultatelor sportive, fie și numai în considerarea interesului general al existenței unor informații corespunzătoare realității în aceste clasamente.

O asemenea soluție nu sfidează logica, așa cum susține apelanta invocând faptul că reclamantul nu poate deține în prezent o echipă de fotbal profesionist, potrivit art. 31 din Legea nr. 69/2000, întrucât dreptul dedus judecății a fost limitat temporal prin chiar cererea de chemare în judecată până la nivelul anului 2003, iar prin soluția instanței de apel până la nivelul anului 1998, fără implicații asupra palmaresului obținut ulterior de către echipa de fotbal, funcționarea legală a reclamantului anterior anului 1998 nefiind contestată.

7. În concluzie, pentru perioada 1947 – 1998, titularul dreptului la palmares este reclamantul CSA.

În 1998, fără ca palmaresul anterior să fie transferat (în absența unui act din care să rezulte acest lucru și în considerarea puterii de lucru judecat a deciziei 3425/2014), echipa de fotbal profesionist a fost transferată și și-a continuat activitatea (obținânând noi rezultate sportive și un nou palmares) unei terțe persoane – Asociația Fotbal Club Steaua, asociație cu personalitate juridică distinctă de reclamantul CSA, astfel încât această entitate este titulara dreptului la palmares pentru perioada 1998 – 2013.

În considerarea menținerii soluției primei instanțe în privința cererii principale, pentru perioada 1947 – 1998, va fi menținută și soluția asupra cererii conexe în privința acestei perioade.

În ceea ce privește cererea conexă având ca obiect constatarea dreptului la palmares pentru perioada 1998 – 2003 (periodă pentru care a fost reținută lipsa calității procesuale active a reclamantului), Curtea constată că și pentru această perioadă cererea este neîntemeiată (soluția primei instanțe urmând a fi menținută integral în privința cererii conexe), întrucât dreptul la palmares nu a făcut obiectului vreunui transfer de la Asociația Fotbal Club Steaua către apelanta FCSB (potrivit tranzacției din 2003 dintre părți fiind transmis exclusiv dreptul accesoriu de participare în sezonul competițional următor).

Nu se impune analizarea calității de titular a dreptului la palmares a apelantei pentru perioada 2003 – 2017 și, prin urmare, nici a excepțiilor invocate de intimată cu privire la această perioadă, întrucât prima instanță nu a fost învestită cu aceste pretenții, iar analizarea lor direct în apel ar reprezenta o încălcare a limitelor efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță – art. 478 C.Proc.Civ.

8. Potrivit art. 480 C.Proc.Civ., Curtea va admite apelul și cele două cereri de intervenție accesorie. Va schimba în parte sentința apelată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesual active a reclamantului CSA în privința cererii având ca obiect dreptul la palmares pentru perioada 1998 – 2003 și va respinge această cerere în consecință. Va fi menținută soluția primei instanțe în privința constatării că palmaresul echipei de fotbal C_____ C______ al Armatei ”Steaua București din anul 1947 și până în 1998 aparține reclamantului CSA și soluția în privința cererii conexe. În privința cheltuielilor de judecată, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. 1 și 2 C.Proc.Civ., constatând că reclamantul a căzut parțial în pretenții și, cu aplicarea disp. art. 451 alin. 2 C.Proc.Civ. în raport de complexitatea redusă a cauzei, ca obliga intimatul-reclamant la plata către apelanta-pârâtă a sumei de 3000 lei, cheltuieli de judecată, onorariu avocațial și taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta pârâtă S.C. FOTBAL CLUB FCSB S.A. (fostă FOTBAL CLUB STEAUA BUCUREȘTI SA), cu sediul în Mogoșoaia, ____________________________. 217, jud. I____, împotriva sentinței civile nr.1628/05.07.2019, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant C_____ C______ AL ARMATEI „STEAUA BUCUREȘTI” (U.M. _____ BUCUREȘTI), cu sediul în București, ___________________, sector 6.

Admite cererile de intervenție accesorie formulate de A________ A_____ A___ A__
București, cu sediul ales în București, _________________________. 28, Sector 2 – la Av. E___ E____ și B________ B______ B_____, cu sediul în București, com. Sector 2, _______________________, ______________________> Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că:

Admite excepția lipsei calității procesual active a reclamantului CSA în privința cererii având ca obiect dreptul la palmares pentru perioada 1998-2003 și respinge această cerere în consecință.

Menține restul dispozițiilor sentinței referitoare la soluția în privința constatării că palmaresul echipei de fotbal Club Sportiv al Armatei „Steaua București din 1947 și până în 1998 aparține reclamantului CSA și referitoare la soluția în privința cererii conexe.

Obligă intimatul-reclamant la plata către apelanta-pârâtă a sumei de 3000 lei, cheltuieli de judecată (onorariu avocațial, taxă de timbru), cu aplicarea art. 453 alin. 1 și 2 și art. 451 alin. 2 C.Proc.Civ.

Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată azi, 28.06.2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

E____ A____ P___ M______ G_______

GREFIER

P____ C_______ T___

17 Responses

Florin · iulie 23, 2021 at 10:06:45 · →

Sa il lasam pe Mariusica sa ne explice…
Florin · iulie 23, 2021 at 14:52:26 · →

Eu nu inteleg un lucru. Daca in 1998 AFC-ul lui Viorel Paunescu nu a preluat si CIS-ul de la CSA Steaua Bucuresti cum de a avut coeficientul Stelei in Cupele Europene? Mariusica stii tu cumva?
1. Steaua Libera · iulie 25, 2021 at 22:54:34 · →
  
  Vorbesti fara sa cunosti. CIS-urile au fost introduse de abia in 2001.
Tupac Amaru · iulie 23, 2021 at 16:28:17 · →

Tu nu înțelegi multe. Dar nu e nimic de făcut, nu toți oamenii trebuie să aibă aceeași capacitate de înțelegere.
Uite, ne-a Gigi, cel care deține brandul wcsb, un brand renumit, cu 1,5 cupe, 1,125 campionate (de aici, prin rotunjire cu adaos, cele două stele în 7,85(6) colțuri de pe tricoaie), are disponibile niște posturi de cioban la saivanele centrale (headquarters) din Pipera City.
Mergi cu oile la câmp, le mulgi (îl mulgi și pe ne-a Gigi pentru bonusuri salariale), poți să le și tunzi, dacă ai noroc. Dacă ai și mai mult noroc, îi ciufulești și bărzoiul lui ne-a Gicuță.
Necazul, pentru tine, e că ne-a 2gi s-a dedat la criptoplăți, deci vei fi plătit în criptocăcăreze.
Hai să te fută câinii ciobănești, poate chiar și berbecii!
Florin · iulie 23, 2021 at 19:05:43 · →

Usor bre ca iti da sangele pe nas. Vorbesc serios.
Florin · iulie 24, 2021 at 07:46:59 · →

„Diferența majoră între AFC-ul lui Păunescu și FC Fcsb e că primul avea parteneriat încheiat cu Steaua. Acel parteneriat îi permitea să reprezinte Steaua București în competițiile sportive. De altfel, AFC-ul nu era altceva decât un administrator, care a bătut palma cu Steaua pentru o perioadă de 20 de ani. Chiar anul acesta ar fi trebuit să expire înțelegerea. Dacă ea ar fi mers până la capăt, iar Steaua ar fi hotărât să nu o prelungească, tot ceea ce AFC-ul a primit cu titlu împrumut s-ar fi întors la clubul nostru.” Steaua Libera 2018
Iti menti acest punct de vedere? Daca da, ar trebui sa se faca recurs la decizia din 28.06.2021 unde spune clar ca daca nu ai CIS-ul Stelei atunci nu esti Steaua. Poti sa ai parteneriat public-privat dar degeaba tot nu esti Steaua.
1. Steaua Libera · iulie 25, 2021 at 22:55:44 · →
  
  Am vorbit la club si le-am cerut celor de acolo sa nu faca recurs. Ni se rupe de acel titlu luat de AFC. Important e sa va ingropam pe vOI!
Florin · iulie 24, 2021 at 07:50:26 · →

Acum chiar am facut o greseala gramaticala. Corect este „Iti mentii acest punct de vedere?” Mariusica, corect?
Florin · iulie 24, 2021 at 14:35:55 · →

Apropo, s-a si jucat finala la scrima? Am aflat de pe Facebook ca Ana Maria Popescu a luat medalia de argint! Eu ma asteptam sa fie Maine finala. Felicitari Ana Maria Popescu!
Tupac Amaru · iulie 26, 2021 at 10:16:33 · →

Prostule,
Limba în care vrei să scrii tu este limba română.
Una dintre caracteristicile limbii române este existența diacriticelor.
Tu nu le folosești, deci scrii într-o altă limbă, probabil becaliană.
Prin urmare, nu ești în situația să dai lecții altora.,

Și acum, ca să ne mai distrezi și pe noi: ai mai văzut ceva publicitate pe la Olimpiadă, ceva în genul Steaua este wcsb? Hai, luminează-ne, Imundicitatea – ta, ne e dor de proști cu ifose pe acest site!
Florin · iulie 26, 2021 at 12:41:53 · →

Bre, tarane. Tastatura telefonul meu este setata pentru limba engleza. Nu o sa stau sa schimb setarile pentru matale. Daca nu intelegi ce scriu este doar problema mata. Nu am dat eu nicio lectie nimanui. Mariusica a observat ca sunt analfabet si i-am demonstrat contrariul. Cat despre Olimpiada de la Tokyo acolo este sportul adevarat. Iar South Korea este chiar echipa buna de fotbal. Greu vor fi invinsa de vreo Nationala din Europa.
Florin · iulie 26, 2021 at 12:47:27 · →

Steaua Libera vezi ca acel AFC a luat si o Cupa a Romaniei dupa cea Mai frumoasa finala din Istoria competitiei. Pe 16 iunie 1999. Antrenor Emerich Jenei, si jucatori care au dus partida la penalty-uri MARIUS LACATUS si MIODRAG BELODEDICI. Asa cum ganditi voi este vorba de un atentat terrorist, gen kamikaze. Adica te ingrop si pe tine cu toate ca voi intra si eu in groapa respectiva. Este un fel de autodistrugere a Stelei pe cale juridica.
Florin · iulie 26, 2021 at 12:48:45 · →

Apropo nea Tupacule vezi ca si Steaua Libera scrie fara diacritice. Si el tot becalian este?
Tupac Amaru · iulie 28, 2021 at 12:48:20 · →

@Prostule,
1. Steaua Liberă nu dă altora lecții de gramatică.
2. Vezi că nu știi să pui nici virgula unde trebuie. Exemplu:
„Apropo, nea Tupacule, vezi că și Steaua liberă scrie fără diacritice. […] „.
În schimb, o pui acolo unde nu trebuie – vezi la evitarea unor cacofonii, asta pentru că nu ești suficient de inteligent încât să găsești o soluție corectă de evitare a acelor probleme. Există soluții, crede-mă, dar orizontul tău intelectual se oprește la Pipera.
Florin · iulie 29, 2021 at 09:14:45 · →

Faci analiza pe text bre? Ma bucur ca sunt criticat de un critic literar cunoscut precum matale. Vezi Mai bine sa nu uiti de tratamentul pentru tensiune.
Florin · iulie 29, 2021 at 09:17:10 · →

Si nici eu precum Steaua Libera nu dau lectii de gramatica nimanui. Doar am fost criticat de unul Mariusica, care la fel ca matale se crede buricul Pamantului dar ca si matale este ultimul prost al acestei tari… 😂😂🤣
Florin · iulie 29, 2021 at 09:32:38 · →

Pai daca CIS-urile au fost introduse de abia in 2001 cum poti sa dezinformezi lumea pe paginele tale de Facebook spunand ca palmaresul depinde de cine detinea CIS-ul Stelei. Hai ca usor usor te deconspiri tu ca ne-a tupacul amarat.

Încheierea deciziei din dosarul pentru palmaresul Stelei București

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

17 Responses

Leave a Reply Click here to cancel reply.

Articole recente

Categorii

Arhive