Au trecut 34. Dar peste alți 34?

Astăzi se împlinesc 34 de ani de la câștigarea Supercupei Europei, ultimul mare trofeu cucerit de fotbalul românesc. De fapt, nu e corect. Fotbalul românesc nu a făcut nimic pentru a aduce această cupă acasă. Meritul a fost numai și numai al Clubului Sportiv al Armatei Steaua București.

Și pentru că e doar meritul ei, Steaua merită lăudată. Și chiar e lăudată. La fel ca în fiecare an, presa îi închină articole, îi dedică emisiuni, face interviuri și așa mai departe. Pentru ziariști, performanța obținută de Steaua e ceva sfânt. Problema e că e sfânt doar când poate aduce bani din trafic și clickuri.

Nimeni nu scrie despre performanțele Stelei în afara zilelor în care acestea au avut loc. Cei mai mulți ziariști respectă clubul nostru chiar numai în aceste zile. În rest, dezinformează sau își bat joc de el.

Este deja destul de bine cunoscut conflictul dintre Steaua și FC Fcsb. Presa îl știe, știe și care e adevărul. Astăzi vor vorbi despre Steaua, despre performanțele Stelei. Mâine i le vor atribui echipei lui Becali. Doar atât se poate și doar atât se vrea.

Și uite așa moare fotbalul românesc. Pentru că așa moare interesul pentru fotbalul românesc. Din cauza presei de sport care nu mai scrie despre sport.

Dar nu a fost mereu așa. Cândva, chiar pe vremea când libertatea de exprimare era doar o teorie în România, ziariștii sportivi scriau despre sport și te făceau să îți placă sportul. Te făceau să vrei să îl vezi pe Hagi cum marchează.

Numai că acele vremuri au trecut. Presa sportivă scrie și azi despre un Hagi, chiar ni-l bagă pe gât. Prea puțini vor însă această porție. Nu, mulțumesc! Chiar nu mă interesează Rangers. Aș vrea să aflu mai multe despre Steaua, dar nu pot. În loc să văd ce se mai întâmplă pe la clubul meu, aud că fotbaliștii români își iau mai nou permisele de conducere din Ucraina. E corect, până la urmă.

Acum 34 de ani, Steaua București a bătut o echipă ucraineană și a câștigat Supercupa Europei. Azi, un fotbalist care se minte că joacă la Steaua București bate recorduri de viteză, cu un permis ucrainean. Privite de la foarte mare distanță, poate de pe Marte, probabil că cele două evenimente seamănă. Cu siguranță se vor găsi unii care să spună că e același lucru. Cine știe?! Poate că peste încă 34 de ani vom sărbători 68 de ani de când Coman a câștigat Supercupa Europei la curse. Nu-i chiar așa de greu să faci confuzie. La Monaco s-a jucat Supercupa Europei dintre Steaua și Dynamo Kiev, dar tot acolo au loc și curse de Formula 1. Se acceptă, deci.

Bine măcar că Hagi a transformat atunci acea lovitură liberă. Ne-a făcut și nouă 24-le mai frumos. Că altfel eram cu toții la mâna partenerelor nervoase că am uitat din nou de Dragobete.

Așa, când suntem întrebați, știm ce sărbătorim azi. Încă sărbătorim performanța Stelei. Încă. Peste încă 34 de ani, cine știe ce-om mai sărbători?!

Felicitări, Steaua București! Iartă-ne că le-am permis să te aducă în această poveste tragică!