TAS nu este un tribunal. TAS tocmai a încenuncheat în fața tribunalelor adevărate
Ceea ce am spus aici de foarte mult timp tocmai a avut loc. TAS, adică Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, a plecat capul în fața tribunalelor adevărate, recunoscând că deciziile sale nu au niciun fel de putere. Pentru România, această discuție a fost rezolvată astfel definitiv. TAS nu nu este mai puternic decât un tribunal adevărat.
În această săptămână, Adrian Mititelu a primit KO-ul. Acesta a venit chiar din partea TAS-ului, unde Mititelu spera să câștige. În lupta sa cu CS Universitatea Craiova, luptă pierdută în fața tribunalelor din țară, Mititelu a crezut că va primi o mare mână de ajutor din partea fotbalului corupt de la UEFA. S-a înșelat. Oricât de murdar ar fi fotbalul european, nici chiar marii corupți de la UEFA nu au atât de mult curaj încât să încalce niște decizii judecătorești.
Mitul puternicului TAS moare astfel. Aici, acum, aceste idei tâmpite cum că un pseudo-tribunal poate avea vreo putere asupra cuiva sunt îngropate definitiv.
Ani întregi, România s-a mințit că TAS chiar e un tribunal adevărat
În România, mitul puternicului TAS a fost lansat de presă. În căutarea traficului, a vizualizărilor și a vânzărilor, jurnaliștii români au prezentat acest pseudo-tribunal ca fiind un tribunal adevărat. Și nici nu le-a fost greu să facă asta, din moment ce TAS chiar se comportă ca un tribunal adevărat, deși nu este.
TAS dă decizii, cheamă avocați la discuții, dă chiar și câte o amendă sau obligă părțile pierzătoare să plătească cheltuielile de judecată. Însă ceea ce face TAS nu este o judecată.
TAS, la fel ca comisiile FRF, poate judeca doar probleme legate de activitatea sportivă. În cazul nostru este vorba de activitate fotbalistică. Și aici, însă, presa a intervenit de foarte multe ori și a lărgit acest termen, făcându-l să acopere zone care nu au nicio legătură cu activitatea fotbalistică.
Ca să fie ușor pentru toată lumea, activitatea fotbalistică se referă doar la ceea ce ține de jocul fotbal. La TAS sau comisiile FRF te poți duce ca să ceri anularea unui cartonaș galben, ca să ceri sancționarea unui arbitru care a arbitrat greșit, ca să ceri ridicarea unei sancțiuni obținute de un fotbalist care a primit greșit un cartonaș și așa mai departe.
TAS și comisiile FRF nu pot și nici nu au dreptul să judece conflicte de muncă, de exemplu. Adică, dacă un jucător nu este plătit de către club, nu este rolul TAS-ului să oblige acel club să îl plătească. Din păcate, numeroase astfel de cazuri sunt judecate chiar la comisii sau la TAS. Spunem din păcate deoarece toate aceste procese false, care nici nu ar trebui să aibă loc, au ajutat la ridicarea mitului puternicului TAS.
În cazul în care un fotbalist nu e plătit de către club, acesta ar trebui să se adreseze instanțelor civile. Așa fac toți angajații neplătiți sau prestatorii de servicii care au de-a face cu clienți rău platnici. O fac pentru că așa spune legea, pentru că doar un judecător adevărat poate obliga un angajator să își plătească angajatul. TAS-ul și comisiile pot să se folosească de regulamentele unei competiții pentru a amenința clubul cu neprogramarea, în cazul în care nu-și plătește jucătorul, dar nu îl poate obliga să îl plătească.
Evident, existența unui TAS sau a comisiilor FRF este justificată. În cazul unui cartonaș roșu primit incorect, nu are rost ca un club să pornească un proces împotriva unui arbitru sau a unei federații. TAS-ul și comisiile pot rezolva problemele de acest gen rapid, fără să afecteze competițiile care au loc. Însă, cum am spus mai sus, puterea lor este limitată doar la astfel de cazuri.
TAS, LPF, FRF, UEFA nu pot lua decizii în ceea ce privește identitatea unui club sportiv
Mititelu s-a dus la TAS sperând că sistemul corupt din fotbal o să îl protejeze în continuare. Acesta chiar a crezut că TAS o să îndrăznească să întoarcă o decizie a unui tribunal adevărat. Acum, plânge în hohote. Decizia dată de TAS întărește și mai mult ceea ce noi știam deja, și anume faptul că echipa sa nu este Universitatea Craiova și că nu are nicio legătură cu ea.
Pentru a înțelege mai bine cazul, e important să precizăm că Clubul Sportiv Universitatea Craiova, echipa care activează în Liga 1, a depus la FRF actele care arată că deține marca Universitatea Craiova. A depus de asemenea și contractul de asociere dintre Municipiul Craiova, prin Consiliul Local, Clubul Sportiv “Universitatea Craiova” și Club Sportiv U Craiova SA (societatea lui Rotaru, care e doar o societate pe acțiuni, în ciuda numelui care poate produce confuzie). În baza acestor documente, FRF și LPF au fost obligate să accepte faptul că echipa care joacă acum în Liga 1 este Universitatea Craiova.
Mititelu a încercat să îi pună bețe în roate Universității, la TAS. Însă, ca să îi dea dreptate, TAS ar fi trebuit să ignore documente oficiale și decizii judecătorești. Dar nu ar fi putut să facă asta fără să fie trasă la răspundere. Astfel, pentru a nu ajunge în fața unui tribunal adevărat, TAS le-a dat dreptate celor cărora și tribunalele adevărate le-au dat dreptate. Era nevoie de decizia TAS? Nu. Contează decizia TAS în vreun fel? Nu. Contează doar pentru a arăta că TAS nu e un tribunal adevărat și că nu are nicio putere în fața unor decizii judecătorești, obținute în tribunale adevărate.
Am discutat destul de mult despre Universitatea Craiova și Mititelu în acest articol, însă articolul privește și cazul Steaua București vs. Becali/FC Fcsb. Nici aici, TAS-ul nu are vreo putere în fața deciziilor obținute de Florin Talpan. Cei care speră că TAS o să le dea vreodată dreptate în ceea ce privește marca, numele sau palmaresul Stelei se mint singuri. Niciodată, acest pseudo-tribunal nu o să întoarcă o decizie judecătorească. Pentru că nu poate și pentru că nu vrea. Și nu vrea, pentru a nu fi tras la răspundere.
Pentru oile fcsbiste, decizia dată de TAS în cazul Universitatea Craiova vs. Mititelu ar trebui să fie un puternic semnal de alarmă. Ar trebui să le demonstreze că au fost mințiți de cei care le-au spus că numai TAS poate decide care club e Steaua București. Nu, TAS nu poate decide nimic. Tribunalele adevărate pot. Iar tribunalele adevărate au decis deja că există un singur club Steaua București în România, Clubul Sportiv al Armatei Steaua București.