Câteva cuvinte despre antrenori: Valentin Stănescu

Numele lui Valentin Stănescu este mai degrabă legat de echipa din Giulești, însă, pentru o perioadă scurtă de timp, acesta a fost și antrenorul Stelei.

Fost portar valoros, de națională, Valentin Stănescu a avut parte și de o carieră de antrenor la fel de frumoasă precum cea de jucător. În România, acesta e cunoscut drept omul care i-a adus Rapidului primul titlu. Acest lucru s-a întâmplat în 1967, demonstrând că cel poreclit Zimbrul se pricepea la condus echipe la fel de bine cum se pricepea la blocarea șuturilor atacanților adverși.

La Steaua, Valentin Stănescu a ajuns la 24 iunie, în 1971, preluând echipa antrenată până atunci de Ștefan Covaci. Primul său contact cu Steaua a fost relatat peste ani de către jurnalistul Marin Ciuperceanu. După festivitate, Stănescu a mai rămas câteva minute în sala de trofee a clubului nostru. A fost momentul în care Marin Ciuperceanu l-a întrebat cum crede că va fi noua sa sarcină.

Valentin Stănescu a rămas câteva secunde nemișcat, tăcut. Apoi a răspuns:

„Marfă este, nenică. Soiuri pure, i-auzi colea: Iordănescu, Sătmăreanu I, Pantea, Ștefănescu, Vigu, Cristache, Negrea, Tătaru, Naom, Hălmăgeanu, Manea, plus portarii Haidu și Coman, amândoi de națională. Așa că ce să mai vorbim?! Dar poate că din cauza asta s-ar putea să fie al dracului de greu…”

Cu siguranță, vorbe foarte adevărate.

Omul Valentin Stănescu

Trebuie să spunem că Valentin Stănescu a fost apreciat, în primul rând, pentru felul său de a fi ca om. A avut un suflet mare. A fost un om care nu se supăra din orice și care, dacă se supăra, nu purta ranchiună. Mereu optimist, folosind un limbaj colorat, plin de glume memorabile, Tinel a fost mereu o companie plăcută pentru cei din jurul său.

Dar a fost și un antrenor bun.

Antrenorul Valentin Stănescu

Fără îndoială, Valentin Stănescu a fost făcut pentru meseria de antrenor. A avut nu doar calități de tehnician, ci și de pedagog, la fel ca toți cei care își iubesc meseria.

Poate că din acest motiv a și simțit că nu îi va fi ușor la Steaua. Și nu i-a fost. În primul sezon, echipa noastră a înregistrat 11 victorii, 8 egaluri și 11 înfrângeri, terminând pe un rușinos loc 9. Sezonul 71-72 a fost unul în care nimic nu a mers pentru Steaua. Ai noștri nu s-au descurcat nicicum, nici în deplasare, nici acasă.

Lucrurile s-au schimbat însă în sezonul următor. Echipa a trecut peste perioada de acomodare și a început să joace. La sfârșitul turului, aceasta era pe primul loc. Însă acela a fost momentul în care aventura lui Valentin Stănescu la Steaua a luat sfârșit. În ianuarie 1973, acesta a făcut pasul la echipa națională.

A lăsat în urma sa o echipă bună și un club cu care a rămas în relații foarte bune. În anii care au urmat, Valentin Stănescu a continuat să viziteze stadionul Steaua. De fiecare dată era însoțit de fiul său, Mugurel, care, de atunci, a devenit un stelist înfocat.