Despre ultima Supercupă câștigată de Steaua

În palmaresul său bogat, Steaua București are și patru Supercupe ale României. Ar fi putut avea mai multe, însă FRF a schimbat regulamentul, permițând ca această competiție să se joace și atunci când o echipă realizează event-ul, de abia după 2010. Clubul nostru nu a prins, astfel, noul format. Chiar și-așa, Steaua rămâne clubul cu cele mai multe Supercupe ale României, la egalitate cu Rapid. Ambele au câte 4 astfel de trofee câștigate. Astăzi vom vorbi despre ultima Supercupă câștigată de Steaua, cea din 2001.

Trebuie spus că Supercupa din 2001 s-a jucat în 2002. Mai exact, la data de 2 martie 2002, adică exact acum 18 ani. Steaua, câștigătoarea campionatului din sezonul 2000-2001, a întâlnit marea rivală, pe Dinamo, câștigătoarea cupei din 2001.

Pentru echipa noastră, sezonul 2001-2002 a fost unul rușinos. Am terminat atunci pe locul 4, cu 10 înfrângeri, o rușine imensă. Era, din păcate, începutul celei mai urâte perioade din istoria Stelei, perioadă care avea să se încheie la începutul lui 2003, cu Steaua pierzându-și locul din fosta Divizie A, loc furat de Fotbal Club Fcsb.

Supercupa din 2001 (jucată în 2002) a venit astfel fix la momentul potrivit, oferindu-le băieților lui Victor Pițurcă posibilitatea de a se salva în ochii fanilor, cu un trofeu scos practic din nimic. Iar militarii au profitat din plin.

Supercupa României – Ediția 2001 – Dinamo era mare favorită

Câinii au câștigat sezonul 2001-2002. Și chiar dacă s-au bătut cu cei de la FC Național până în ultima etapă pentru trofeu (Dinamo a câștigat titlul la 2 puncte distanță de FC Național, locul 2), nu au prea avut probleme în campionat, pierzând doar de 3 ori, niciodată cu Steaua. De partea cealaltă, băieții noștri au strâns în acel sezon 10 înfrângeri, una dintre ele chiar cu Dinamo, în tur (2-0, în Ștefan cel Mare. Au marcat Mihalcea și Bolohan – 3 noiembrie 2001).

Astfel, câinii erau mari favoriți. Însă acest lucru contează mai puțin când e vorba de Eternul Derby. Poziția din clasament, forma de moment, banii sau alte lucruri nu contează atunci când se luptă marii rivali. Nu au contat nici în acea zi de 2 martie, din 2002.

Steaua București: Tibi Lung – Marius Baciu, Bogdan Nicolae, Mirel Rădoi – Daniel Bălan, Erik Lincar, Cătălin Liță, Pompiliu Stoica – Eugen Trică – Adrian Neaga, Claudiu Răducanu

Antrenor: Victor Pițurcă

Rezerve: Eugen Nae – Andrei Stângă, Alexandru Pițurcă, Marius Vintilă, Nana Falemi, Mihai Neșu

Dinamo București: Bogdan Lobonț – Mugur Bolohan, Giani Kiriță, Bogan Onuț, Marin Vătavu, Costel Ilie – Florin Pârvu, Ovidiu Stângă, Ovidiu Tâlvan – Sabin Ilie, Claudiu Niculescu

Antrenor: Ion Marin

Rezerve: Alexandru Iliuciuc – Vlad Munteanu, Claudiu Drăgan, Iulian Tames, Ianis Zicu, Dorin Semeghin, Sorin Iodi

Pe un ”Lia Manoliu” plin cu 50 de mii de oameni (record pentru Supercupa României), câinii au început în forță. Primul semnal de alarmă la poarta lui Lung a fost tras de un fost stelist, Sabin Ilie, al cărui șut a trecut puțin pe lângă bară, în minutul 14. Tot pe lângă a tras și Claudiu Niculescu, din lovitură liberă. Fostul jucător al Craiovei a și marcat în prima repriză, însă golul său a fost anulat eronat, pe motiv de offside.

Contrar tuturor așteptărilor, steliștii au deschis scorul. Neaga a centrat în forță de pe dreapta, mingea a ajuns în careul câinilor, l-a găsit acolo singur pe Trică, iar olteanul s-a înălțat și a lovit-o perfect cu capul, trimițând-o în poarta lui Lobonț. Golul a fost fix ceea ce îi trebuia Stelei. Băieții lui Pițurcă s-au descătușat și au pornit asaltul la poarta câinilor.

Până la pauză, scorul a rămas neschimbat. Însă Steaua a mai avut o mare ocazie, prin Răducanu. Atacantul stelist a trimis în bară, după ce a bătut ieșirea la offside a dinamoviștilor.

În repriza secundă, Claudiu Răducanu a continuat cu ratările. Fiecare șut pe lângă al Stelei i-a îmbărbătat pe câini, dându-le curajul de a căuta egalarea. Și, din păcate, egalarea a venit în minutul 70.

A marcat același Claudiu Niculescu. Trebuie să spunem că dacă golul său din prima repriză a fost anulat greșit, nefiind offside la acea fază, golul din minutul 70 a fost marcat dintr-un offside clar. Însă probabil că Marian Salomir, arbitrul partidei, a încercat să compenseze eroarea din prima repriză.

Jocul a continuat, cele două echipe atacând haotic și făcând foarte multe greșeli. Gafeurul Lung a respins în față un șut trimis de la distanță de un câine, mingea a juns la Drăgan, iar acesta a marcat. Dar golul a fost anulat din nou, corect, pentru un offside clar în care se afla dinamovistul. În minutul 82, Neaga, din câțiva metri, a tras fix în brațele lui Lobonț. În tribune, frustrarea era mare. Suporterii simțeau că meciul nu va intra în prelungiri, însă golul nu venea.

Ultimele 10 minute ale partidei au fost incredibil de tensionate. Deoarece jocul echipei nu prea mergea, Trică a decis să ia totul pe cont propriu. În minutul 85, olteanul a preluat o minge la 30 de metri de poarta lui Lobonț. A driblat imediat un dinamovist, a înaintat cu mingea la picior, intrând în careu. Acolo a mai trecut de doi câini și, întinzându-se, a trimis balonul la colțul scurt, cu șpițul, rapid. Lobonț nu a avut nicio șansă. 2-1 pentru Steaua.

După golul lui Trică, tribunele au sărit în aer. Însă tensiunea a continuat și chiar a crescut. Câinii ar fi putut egala din nou, pe final, după o nouă bâlbâială în careul stelist. Din fericire, Rădoi a scos de pe linia porții, ca un portar de handbal, cu genunchiul.

Steaua a învins când nimeni nu se aștepta și și-a trecut în palmares cea de-a patra Supercupă. A fost ultimul mare succes stelist.