Ziua Sfinxului
Astazi e ziua de nastere a Sfinxului, a lui Ion Alecsandrescu, cel mai important om din istoria Stelei. De felul meu, nu cred in coincidente. Nu cred ca e doar o intamplare ca, fix in aceasta zi, a fost programat antrenamentul cu public, la care au participat in jur de 1000 suporteri stelisti. Spectacolul oferit de ei azi a fost pentru Steaua, pentru Lacatus, pentru tinerii stelisti, dar si pentru nea Ion. De acolo, de sus, de unde ne priveste, cu siguranta a zambit si s-a bucurat ca echipa lui s-a intors in iarba din Ghencea. Si nu singura, ci cu suporterii langa ea.
Ion Alecsandrescu s-a nascut la data de 17 iulie, 1928, in Copaceni, Valcea. Desi nu era foarte inalt, a fost atacant si unul chiar foarte bun, reusind sa ajunga golgheterul campionatului, in 1956, si sa fie selectionat la nationala. Si-a inceput cariera la Juventus Bucuresti, dar a ajuns la Steaua in anul 1950. Cu echipa care in acea vreme purta numele de CCA a castigat cinci titluri de campion (1951, 1953, 1956, 1959-1960, 1960-1961) si trei cupe (1950, 1951 și 1955). Iar in anul 1956, cand a iesit golgheter, a marcat de 18 ori in 22 de meciuri.
Ca fotbalist, nea Ion s-a facut cunoscut cu ajutorul Stelei. Si tot aceasta echipa avea sa-l transforme in cel mai mare conducator de club din istoria fotbalului romanesc. Spun asta pentru ca Sfinxul a avut o contributie enorma la formarea echipei de vitezisti, care au dominat fotbalul european din a doua jumatate a anilor 80. Si trebuie sa amintim ca nu si-a iesit din mana nici dupa revolutie. Sub conducerea lui nea Ion, Steaua a castigat 6 titluri consecutive in anii 90, aceasta serie fiind intrerupta doar in momentul in care el a plecat.
Nea Ion s-a stins in 2000. Si poate ca a fost mai bine asa, pentru ca ar fi innebunit daca ar fi apucat sa vada ce s-a intamplat cu Steaua dupa 2003. Atat de mult a iubit aceasta echipa! A iubit-o si i s-a dedicat in totalitate, neezitand sa sara in apararea ei, atunci cand dusmanii frustrati incercau sa-i murdareasca imaginea.
De acolo, de sus, de printre stele, nea Ion cu siguranta s-a uitat si azi la Steaua lui. Si da, asta e Steaua lui. Sa nu indrazneasca cineva sa spuna altceva! Ion Alecsandrescu a iubit doar Steaua si pe suporterii sai. Si azi, de ziua lui, cantecele acestor suporteri au plecat din Ghencea si au ajuns pana la el.
Nea Ioane, multumim pentru tot ce ai facut pentru Steaua! Si multumim ca inca ai grija de noi, de acolo, de sus! Tot ceea ce facem e si pentru tine. Tu esti unul dintre parintii Stelei. Speram ca esti mandru de noi, ca am reusit sa readucem fotbalul tau inapoi in Ghencea. Iti promitem ca nu il vom mai lasa sa plece niciodata si ca vom apara acest club asa cum ai facut-o si tu.
Traiasca Steaua! Domnule Ion Alecsandrescu, nu va vom uita niciodata!
JOS PALARIA PENTRUACEST ARTICOL…RESPECT PENTRU CEL CARE A SCRIS ACEST ARTICOL…VALORILE DIN PACATE SUNT PE CEALALTA LUME…NE PRIVESC DE SUS…TU CEL CARE AI SCRIS ACEST ARTICOL SA ITI DEA DUMNEZEU SANATATE ….CONDUCATOR CA SFINXUL MAI RAR PRIN ROMANIA…CA SA FIE PUSA CIREASA PE TORT NEA EMERICH ENEI AR FI FOST POTRIVIT LA CSA…INCA ODATA APLAUZE TIE
Multumim!
Felicitari din toata inima pt tot ceea ce ai facut, sunt destui care dupa ce au citit informatiile postate de tine aici au inteles cum stau lucrurile. Sper din tot sufletul ca Steaua sa ajunga din nou ce era odata. Dar pt asta e nevoie de cat mai multi oameni langa echipa . FAptul ca Steaua renaste in aceeasi zi cu Ziua Sfinxului nu e o simpla intamplare. Cred ca adevarati stelisti s ar rascolii in mormant vazand cine a condus STeaua. Dumnezeu sa ne ajute sa facem dreptate si sa revenim in fruntea tuturor. Toti stelisti adevarati ar trebuii sa iti multumeasca. Succes in continuare
Ceau! Vă rog să corectați. Deși a fost și este atacat în zilele noastre chiar și de către oile care se laudă cu performanțele altei echipe , Ion Alecsandrescu a fost atacant.
În rest, cuvinte frumoase pentru Sfinx. Felicitări!
Eu am stat la câtiva metri de acestă legendă, la fel ca și de alt monstru sacru – Ilie Savu. Amândoi, impresionanți. Simțeam, ca niște umili adolescenți ce eram, că ni se taie pământul de sub picioare!
După încheierea meciurilor, stăteam la tribuna a doua, la ieșire, acolo unde era stema, ca să ne salutăm dolii. Acolo i-am văzut pe marii steliști – asta ca să nu mă mai întrebe psihopații wcsbisști unde l-am văzut.
Așa cum zice tepes: Ion Alecsandrescu a fost atacat de fundamentaliștii echipei cu cruce. La fel ca orice altă legendă care e postată mai sus de ne-a.
Salutare!